Taoism și mediu (BUCOVALÅ & CÂNDEA 2003)

<
Zen Budism* are afinitătăți cu Taoismul**, de când Zen este o versiune a Budismului*** care implică China, unde Taoismul și-a găsit rădăcinile. Tao însemnează cale sau drum. Este calea spre univers, desfășurarea ordonată și armonioasă a fenomenelor, a tendinței de dezvoltare a lucrurilor. Dacă se permite urmarea acestui curs, rezultă împlinirea naturală și perfecțiunea.
Taoismul vizează perfecta armonie între umanitate și natură, permițând o bază a filosofiei dezvoltării tehnologice. Formele occidentale ale tehnologiei ar trebui abandonate din punctul de vedere al Taoismului, și înlocuite cu tehnologia adaptativă și cooperativă. Nu încearcă să comande sau să controleze natura, mai degrabă încearcă să folosească procesele naturale în folosul omului și să adapteze modul de viață uman la mediu.
La fel ca și Zen Budismul, Taoismul vizualizează mediul ca o sumă de elemente articulate, o unitate între tot ceea ce este natural asigurând o viziune a naturii ca autonomă și dinamică în același timp în care umanitatea se potrivește în locul său adecvat.
>

Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, p. 38.

Note M. T.
* Zen Budism = Ramura din Japonia a budismului, unde a fost adusă din China, unde a fost adusă din India. (www.psychologies.ro - 7 mai 2009)
** Taoism = Religie apărută în mileniul I î. H. în China, principiile sale fiind expuse de Lao Tzu în cartea Tao te-ching, (www.taoismonline.org)
*** Dharma Buddha = Religie propovăduită în sec. VI î. H. în India de fostul prinț Siddharta Gautama, care la 30 de ani a devenit ascet și a atins iluminarea (Buddha) prin mwditație sub copacul boddhi. (www.hinduwebsite.com/buddhism/buddhaindex.asp)

Zen Buddhism și mediu (BUCOVALĂ & CÂNDEA 2003)

<
Zen Buddhismul* permite în special adaptarea bazelor experimentale și filozofice pentru o eco-etică: lumea se crede a fi o expresie încântătoare, un artificiu al blândeții și iubirii esenței comune a tuturor lucrurilor. Aceasta este mai degrabă o puternică tradiție, evidentă în poezia și arta Zen, a esteticii naturii. Contemplarea momentului etern, dar atât de trecător al naturii, reprezintă elementele unei naturi estetice față de mediu. Și valoarea estetică a naturii a servit mult timp ca un motiv uman destul de puternic pentru conservarea ei.
>

Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, p. 38.

Notă M. T.
* Zen Buddhismul este ramura Buddhismului din China și Japonia, unde a fost adus din India. (www.psychologies.ro - 7 mai 2009)

Budism și mediu (BUCOVALÅ & CÂNDEA 2003)

<
Budismul datează din vremea învățăturilor lui Siddharta Gautama*, careo a trăit în India în secolul
6 î. H. Cu toate acestea, astăzi înflorește mai degrabă în alte țări din sudul și estul Indiei, cum ar fi: Sri Lanka, Myanmar, Thailanda, Laos, Vietnam, China, Korea, Japonia, Tibet și Mongolia.
Partea centrală a Budismului trebuie căutată în trei precepte: reținerea de a ucide ființe vii, abținerea de la furt, abținerea de a minți. În timp ce aceste percepte întruchipează cererile de bază pentru o viață bună și o comunitate reușită, unele dintre ele sunt relevante pentru etica conservaționistă. Respectul pentru viață și noțiunea de adevăr absolut creează premise etice relevante pentru eco-etică.
Perceptul Budist referitor la reținerea de a ucide ființe vii își centrează atenția pe premisa etică de a recunoaste calitatea vieții. Buddha le cerea oamenilor să nu distrugă viața oamenilor și a animalelor și condamna de asemenea provocarea de suferințe sau dureri creaturilor vii. Critica de asemenea plăcerea de a vâna. Regii trebuiau să asigure zone protejate nu doar pentru oameni, ci și pentru animalele din păduri sau păsările din aer. Principiul ahimsa, nedăunător vieții, a fost un concept regăsit în Jainism** și alte secte indiene și Buddha (care nu ajungea până la extremele Jainismului) s-a aliniat acestuia și a predicat împotriva luării vieții.
Ceea ce poate fi dedus din filozofia budistă este conceptul pro-conservaționist față de natură, care critică încercările agresive de a exploata mediul pentru a obține beneficii pe termen scurt și un stil de viață fără limitări ale consumului. Pe scurt, o non-violență și o prietenoasă atitudine față de natură, animale, oameni.
>

Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, pp. 37-38.

Note M. T.
* Fostul prinț Gautama a devenit ascet la 30 de ani și a atins iluminarea (Buddha) prin meditație sub copacul boddhi. (www.hinduwebsite.com/buddhism/buddhaindex.asp)
** Jain Dharma este o religie care a apărut în India în mileniul I î. H., cu asemănări și deosebiri cu hinduismul apărut în mileniul II î. H. (www.hinduwebsite.com/jainism/jainindex.asp)

Jainism și mediu (BUCOVALĂ & CÂNDEA 2003)

<
În Jainism*, mai mult decât în Hinduism** sau Budism***, se găsește o eco-etică mai explicită. Jainismul, în contrast cu inima flozofiei hindu, este mai degrabă dualist. Există o dihotomie fundamentală între suflet și trup, minte și materie. Fiecare suflet își menține integritatea. Nu există o manifestare a sufletului universal. Fiecare ființă vie are un astfel de suflet. Și cu toate că în fiecare ființă vie sufletul este acoperit de materie, fiind astfel condus de percepțiile senzoriale, toate sufletele sunt la fel de pure.
Esența morală a Jainismului este doctrina Ahimsa, hotărârea de a nu ucide sau dăuna niciunei ființe vii care are un suflet la fel de perfect sau complet ca cel pe care îl posedă omul și care este predispus la aceleași suferințe. Jainii sunt recunoscuți pentru împătimirea cu care onorează această doctrină. Bineînțeles, consumul de carne este interzis cu desăvârșire, deoarece conștiința animală este mai dezvoltată decât cea vegetală. Hrana ar trebui cercetată înainte de a fi consumată pentru a nu distruge accidental ouă sau larve de insecte. În același fel, apa trebuie purificată, nu pentru a proteja sănătatea, ci pentru a evita consumul unor organisme care s-ar afla în apă. Chiar s-ar cuveni ca fiecare să-și măture poteca pe care calcă, pentru ca nu cumva pașii să omoare vreo ființă vie. Ahimsa este o doctrină a preocupării extreme pentru ființele vii.
>

Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, p. 37.

Note M. T.
* jainism = Jain Dharma este o religie apărută în India în mileniul I î. H., cu asemănări și deosebiri cu hinduismul. (www.hinduwebsite.com/jainism(jainindex.asp)
** hinduism = Religie politeistă apărută în mileniul II î. H. în valea Indusului, prin îmbinarea credințelor autohtone cu cele ale arienilor invadatori din nord. (www.hinduwebsite.com)
*** budism = Religie propăvăduită în sec. VI î. H. în nordul Indiei de fostul prinț Siddharta Gautama, care a devenit ascet la 30 de ani și a atins iluminarea (Buddha) prin meditație sub copacul boddhi. (www.hinduwebsite.com/buddhism/buddhaindex.asp)

Hinduism și mediu (BUCOVALÃ & CÂNDEA 2003)

<
Zeii, manifestați și identificați cu trăsături, forțe și procese ale naturii (Cer, Pământ, Tunet), sunt împăcați cu servicii animale, încredințate cu rugi și comandate de incantații magice.
Credința Hindu* gravitează în jurul unor lăuntrice, nevăzute, realități abstracte. Pentru oameni (și alte ființe vii) Atman este spiritul, sufletul lăuntric, în contrast cu corpul. Mai expansiv și totuși abstract, toate lucrurile în lumea dezvăluită prin simțuri sunt manifestări ale ființei lăuntrice, Brahman. Atman și Brahman, pe rând, pot fi conceptual unite în așa fel încât ființa lăuntrică sau esența tuturor lucrurilor este sufletul, spiritul sau conștiința.
Lumea materială este neimportantă, distrăgând atenția de la căutarea sinelui, obținerea eliberării și fuzionarea cu eul transcedental. Nu există distincție între eul transcedental-esențial al unei persoane și alții. Unul nu poate să profite în detrimentul celorlalți.
Există o corespondență între punctul de vedere universal ecologic și credința hindu. Ecologia respectă, de asemenea, lumea ca un tot, unitatea dintre el și împrejurimi. Sunt două elemente majore în Hinduism care contribuie la dezvoltarea eco-eticii universale: empatia și compasiunea privind toate ființele vii și sensul armoniei cu natura.
>

Sursa
C. Bucovală & M. Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, pp. 36-37.

Notă M. T.
* hinduism = Sanatana Dharma este o religie politeistă apărută în mileniul II î. H. în Valea Indusului, prin îmbinarea credințelor autohtonilor cu ale arienilor invadatori din nord. (www.hinduwebsite.com/hinduindex.asp)

Religie și mediu (BUCOVALĂ & CÂNDEA 2003)

<
Timp de mii de ani, oamenii au trăit aproape de natură și au folosit resursele sale într-o manieră durabilă. Ei au gestionat și au folosit mediul lor înconjurător pentru a-și întreține comunitățile fără a altera natura.
Culturile tradiționale conțin vaste cunoștințe, acumulate de-a lungul secolelor, despre potențialul unor resurse naturale unice, a propriului lor mediu. De exemplu, parametrii culturali și religioși dezvoltați în baza hinduismului* și budismului** au profunde implicații ecologice și conțin elementele relațiilor culturale om-natură.
Modelul durabil de utilizare al mediului și respectul pentru acesta al comunităților ancestrale a demonstrat că o societate tradițională co-există mai bine cu natura, și practicile lor culturale și religioase pot deveni baza unui trai durabil.
Există locuri în lume în care nu se promovează principiile "educației ecologice", dar unde multe din principalele obiective ale acesteia sunt deja larg practicate, ca un rezultat al unor credințe culturale sau religioase păstrate de-a lungul generațiilor.
Eticul poate fi gândit ca un ideal comportamentului uman, iar un etic ecologic ca un ideal de comportament uman cu respect pentru mediu și natură. Una dintre direcțiile noi ale eco-eticii este creșterea respectului pentru natură, în intenția de a stimula acțiunile de conservare a capitalului natural, încurajând legi și reguli naționale și internaționale. Se știe deja, că în contextul familiar al interacțiilor sociale, respectarea strictă a literei legii trebuie completată de morală individuală și de conștiințã, de idealul comportamentului uman, ca un ultim scop al educației pentru mediu.
Multe comunități au stabilit reguli care să preîntâmpine degradarea mediului. Aceste tipuri de reguli și legi reflectă o nouă morală colectivă în ceea ce privește mediul. O eco-etică, creată sau inoculată, va descuraja practicile negative față de natură. Se poate ca niciodată să nu ajungem să fim într-o armonie perfectă cu natura, dar existența unei eco-etici, parțial tradusă în legi, dar integrată în conștiință și sensibilitate, poate conduce individualitățile în acea direcție considerată a fi scop ultim al educației pentru mediu, și anume comportamentul care respectă natura.
(...)
Trecând în revistă culturile și religiile tradiționale, pentru a vedea ce au în comun cu privire la relația umanității și a responsabilității acesteia vis-a-vis de mediu, cu alte cuvinte elementele eco-eticii universale, se evidențiază rolul istoric al educației pentru mediu. O atitudine etică față de mediu, personală și profesională, individuală și colectivă, universal valabilă, este scopul acestui nou teren al educației, făcând din educația pentru mediu un instrument indispensabil pentru dezvoltarea durabilă.
Eco-etica demonstrată în diferite credințe poate fi dezvoltată în două direcții complementare. În primul rând, în interiorul sau în exteriorul sistemului educațional de către preoți, rabini și alți clerici care cunosc problemele de mediu.
În al doilea rând, pot fi dezvoltate în alianță cu conceptele și direcțiile de cercetare contemporane și ale ecologiei. Câțiva cercetători moderni chiar demonstrează că se pot descoperi intuitiv valori tradiționale. De exemplu, Taoismul*** pare să fi înțeles natura ciclică a proceselor biologice, Hinduismul și Jainismul**** continuitatea vieții etc. Atitudinile ecologice tradiționale, bazate pe astfel de idei, pot fi frecvent întărite, îmbogățite și dezvoltate prin mijloace ale detaliatelor științe contemporane.
Educația pentru mediu și a sa componentă etica nu doar își găsește rădăcinile în lumea acestor culturi și religii, dar progresul cere ca acestea să fie solid ancorate în ele.
Religia este de asemenea un concept dificil de definit. O simplă definiție ar fi: set de credințe personale și sociale care presupune și o identificare cu o forță supranaturală în afara lumii naturale sau umane. Religia are în general următoarele caracteristici:
- O credință într-o ființă supranaturală;
- Un cod al moralei;
- O distincție între sacru și profan;
- Acte ceremoniale sau rituale care se desfășoară în jurul unor obiecte sacre sau simbolice;
- Rugăciuni, comunicări cu ființa supranaturală;
- O viziune particulară asupra vieții sau o idee generală a universului și a locului sinelui în univers.
Religiile pot fi grupate în trei categorii: Monoteism: credința într-un singur Dumnezeu suprem - Creștinism*****, Iudaism******, Islamism*******; Politeism: credința în mai mulți zei - Hinduism; Animism********: tradiții religioase care cred că puterea divină este deținută de aspecte fizice ale lumii cum ar fi: flora, fauna etc.
>

Sursa
Carmen Bucovală & Mihaela Cândea, Metode moderne de educație pentru mediu, Constanța, 2003, pp. 35-36, 41.

Note M. T.
* hinduism = Religie apărută în mileniul II î. H. în valea Indusului, prin combinarea credinței autohtonilor cu a arienilor invadatori. (www.historia.ro - "Hinduismul, o parte a farmecului oriental")
** budism = Religie propăvăduită în secolul VI î. H., în nordul Indiei, de fostul prinț Siddharta Gautama, care a devenit ascet și a atins iluminarea prin meditație sub copacul boddhi. (www.mixdecultură.ro -"Budismul, religia fără zei" - 17 iulie 2013)
*** taoism = Religie apărută în China în mileniul I î. H. și propăvăduită de Lao Tzu prin cartea "Tao te-ching".  (www.taoismonline.org)
**** jainism = Jain Dharma estw o religie apărută în India în mileniul I î. H.  Are asemănări și deosebiri cu hibduismul, alături de care este printre cele mai vechi și vii religii din lume. (www.hinduwebsite.com/jainism)
***** creștinism = Conform Noului Testament din Biblie, religie propăvăduită în secolul I d. H. de Isus Hristos printre evreii din Palestina romană și devenită unversală după judecareea, executarea și învierea sa. (crestinortodox.ro - "Întemeierea Bisericii" - 06.07.2012)
****** iudaism= Conform Vechiului Testament din Biblie, religia iudaică are la bază legământul dintre Dumnezeu/ Yahve și patriarhul Avraam, primul evreu. (crestinortodox.ro - "Poporul ales" - 19.07.2012)
******* islam = Religie propăvăduită printre arabi de profetul Muhammad în sec. VII. El a unificat Peninsula Arabică în jurul orașelor sfinte Mecca și Medina. În timpul califilor succesori s-a redactat cartea sfântă Coran. (crestinortodox.ro - "Stâlpii religiei islamice" 17.07.2012)
******** anima (latină) = spirit, suflet. Termenul "animism" a fost introdus în 1871 de etnograful englez Edward Taylor în studiul Primitive Culture, pentru a desemna credința prereligioasă. (www.britannica.com)

Biografie cronologică a poetului O. Goga (1881-1938) (BĂLAN 1980)

<
1881 - 1 aprilie
Se naște la Rășinari Octavian Goga.
1892
Goga intră intern la liceul unguresc din Sibiu.
1893 - 14 mai
Goga scrie primele versuri dedicate țăranului român, care "de dimineață până seara tot lucră necontenit/ Dar cu toată osteneala tot este neprețuit."
1897
Apare prima poezie a lui Octavian Goga: Atunci și acum, semnată Tavi, în "Tribuna", 12/24 decembrie.
1898
- Apare a doua poezie a lui Goga: Nu-i fericire pe pământ, semnată Octavian, în "Revista ilustrată", an I, nr. 5-6, mai-iunie.
- Apare a treia poezie a lui Goga: Așa a fost să fie, semnată Octavian, în "Familia" lui Iosif Vulcan, Oradea, an XXXIV, nr. 44, noiembrie.
1899
Trece la liceul românesc din Brașov.
1900
- Goga își ia bacalaureatul.
- Vara, vizitează pentru prima dată Bucureștiul.
- 11 septembrie: Se înscrie la facultatea de litere și filozofie de la Universitatea din Budapesta.
1902
- 1 iulie: Apare la Budapesta revista "Luceafărul", unde Goga își va publica majoritatea poeziilor.
- 1 decembrie: În "Luceafărul" nr. 11 apare poezia, devenită romanță, Bătrîni.
1903
- Vara, la Rășinari, Goga începe să traducă celebrul poem dramatic al lui Emerik Madach* - Tragedia omului.
- Apare în "Luceafărul" poezia Casa noastră, semnată Nic. Otavă.
1904
- Moare învățătoarea Victoria, sora poetului, care i-a inspirat poezia Dăscălița.
- Goga absolvă facultatea de litere și filozofie a Universității din Budapesta și i se eliberează un Absolutorium.
- Apare în "Luceafărul" celebra poezie Oltul, semnată Nic. Otavă.
- aprilie: Apare, în "Luceafărul", poezia Dăscălița.
1905
- Apar în "Luceafărul" antologicele poezii Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune, Clăcașii.
-Apare volumul Poezii, la Budapesta, Institutul tipografic și de editură "Luceafărul". Volumul cuprinde 48 de poezii.
- 24 decembrie: Moare Iosif Goga, tatăl poetului, care a fost probabil prototipul preotului din poezia Apostolul.
1906
Apare în "Viața Românească" poezia cu o puternică notă socială Un om.
1907
Izbucnesc răscoalele țărănești, care îi vor inspira lui Goga mai multe poezii precum: Cain, O țară știu, Cosașul și se vor resimți în întreaga atmosferă a volumului Ne cheamă pământul.
1908
Apare revista lui Octavian Goga "Țara noastră".
1909
Apare volumul de versuri Ne cheamă pământul, în Editura Minerva.
1912
Goga e închis în temnița din Seghedin** pentru articolele sale patriotice îndrăznețe. Acolo scrie poezia Eu știu un basm...
1913
Apare. volumul de versuri În umbra zidurilor, în Editura Minerva.
1914
Apare, în volum, piesa  Domnul Notar și se joacă pe scena Teatrului Național din București.
1916
- Apare volumul Cîntece fără țară,  în Editura Sfetea, cu un cuvânt înainte al autorului.
- O. Goga ia parte la primul război mondial și scrie ciclul de versuri Război.
1919
Goga e numit ministru al Instrucțiunii în guvernul de Uniune Națională***.
1923
Goga e ales membru al Academiei.
1924
O. Goga obține Premiul Național de poezie.
1928
Apare piesa Meșterul Manole.
1928-1938
Goga scrie foarte rar versuri, e absorbit de politică**** și gazetărie la zi.
1938
- 7 mai: Moare, la Ciucea*****, Octavian Goga.
- Apare volumul postum Din larg.
>

Sursa
Octavian Goga, Poezii, ed. I. Dodu Bălan, editura Ion Creangă / col. Biblioteca școlarului, București, 1980, pp. 201-203.

Note M. T.
* Imre Madach (1823-1864) = Nobil, jurist, politician și poet maghiar. Opwra tradusă de Goga este supranumită "Faustul" maghiar. (www.britannica.com(
** Szeged în limba maghiară. Al patrulea oraș al Ungariei. Situat în sudul țării, lângă granița cu România și Serbia.
*** În guvernul condus de ardeleanul Al. Vaida-Voevod, în perioada 1-16 decembrie 1919.
**** Fondator al Paetidului Național Agrar și apoi lider al Partidului Național Creștin. Prim-ministru în perioada 28.12.1937-11.02.1938.
***** Sat în județul Cluj. În 1920, O. G. cumpără aici domeniul unui proprietar magjiar, loc în care va fi înmormântat alături de soția sa. Conacul va deveni casă memorială. (ro.wikipedia.org)

Istoria informaticii în secolul XX (MILOȘESCU 2000)

(...)
Apariția calculatorului și dezvoltarea tehnicii de calcul au dus la apariția unei noi științe - informatica - știință care, progresiv, a pătruns în toate domeniile vieții cotidiene. Prelucrarea informației este la fel de veche ca și scrierea. Noutatea tehnică a zilelor noastre constă în natura acestei prelucrări. Atunci când scriem pe o foaie de hârtie, înregistrăm o dată. Când adunăm prelucrăm o dată. Ceea ce se schimbă atunci când lucrăm cu un calculator este modul în care sunt înregistrate și prelucrate informațiile. Se poate spune că informatica este prelucrarea datelor prin mijloace electronice.
În dezvoltarea informaticii se pot distinge trei etape:
- Etapa 1946 - 1960,, în care informatica are caracter de noutate. Ea pătrunde în cercetare, învățământ și în final și în administrație.
- Etapa 1960 - 1970, în care informatica pătrunde în întreprinderi. Ea permite prelucrarea unui volum mare de informații, ajutându-i pe manageri să ia decizii rapide, informatica devine un sprijin în conducerea întreprinderii.
- Etapa 1970 până în prezent, în care informatica pătrunde în toate. domeniile de activitate invadând toate aspectele vieții cotidiene. Jocurile electronice, primul om pe Lună, roboții inteligenți, moneda electronică, scannerul medicului, rezervarea unui bilet la tren sau la avion, ... - totul devine informatică. (...) Informatica este prezentă în industre, în ferme, în bănci, în companiile de asigurări, în transporturi, în artă, în cinematografie (...), în științele sociale, în planificarea economiei naționale, în lingvistică, în biblioteci, în medicină, în edituri, în automobil, în casa noastră pentru a juca șah sau bridge, pe masa astrologilor pentru a face horoscoape. Informatica devine o problemă de societate.

Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 286-287.

A cincea generație de calculatoare 1990- (MILOȘESCU 2000)

A cincea generație de calculatoare se mai numește și generația inteligenței artificiale, deoarece corespunde perioadei în care calculatorul începe să gândească. Această perioadă a început în anul 1990 având la bază un proiect japonez. Dacă generațiile anterioare s-au caracterizat printr-o evoluție continuă a echipamentului prin miniaturizare, integrarea componentelor și creștere în putere a mașinilor și printr-o perfecționare a sistemului de operare, generația a cincea va produce schimbări majore în tehnica de calcul. Se poate spune că primele patru generații au produs acumulări cantitative pentru a-i permite generației a cincea să facă saltul calitativ, salt prin care calculatorul va putea să efectueze raționamente.
Schimbările importante se vor produce:
- La nivelul circuitelor electronice. Se vor folosi circuite integrate VLS (cu 10 milioane de componente - tranzistoare, diode, condensatoare, rezistoare - într-un cip), circuitele tridimensionale, superdiscurile (cu capacități de ordinul Tocteților), care vor permite calculatorului să execute miliarde de instrucțiuni pe secundă.
- La nivelul rețelelor de calculatoare. Sistemul informatic va fi o rețea de transmisiuni la care se vor lega calculatoare în locul unui calculator la care se leagă terminale.
- La nivelul echipamentelor de intrare-ieșire. Vor apărea echipamente periferice inteligente care vor prelua din funcțiile microprocesorului și echipamente care permit lucrul în realitatea virtuală.
- La nivelul comunicării cu calculatorul. Se va folosi limbajul natural. Dialogul (interogare și răspuns) se va face prin voce, iar calculatorul va putea să recunoască formele.
- La nivelul limbajelor de programare. Apar limbajele de programare de tip non Von Neumann folosite în programarea logică a inteligenței artificiale și a sistemelor expert evoluate. Aceste limbaje neprocedurale nu dau ordine calculatorului, ci îi cer să dezvolte raționamente.
- La nivelul posibilităților de raționament ale calculatorului. Calculatorul va fi capabil să-și înregistreze propriile acțiuni și rezultatul lor, pe care să și le amintească, încât pe parcursul funcționării sale el va căpăta experiență. Calculatorul va putea să dezvolte raționamente pornind de la relațiile care sunt stabilite între entități. Calculatorului i se dă o bază de cunoștințe (reguli care definesc obiecte, concepte, relații, strategii, modul în care trebuie să trateze datele și să le înțeleagă etc) și o bază de informații (fapte și date), iar legătura între cele două baze o stabilește un sistem de deducție construit cu ajutorul unui limbaj neprocedural.
(...)

Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, p. 286.

A patra generație de calculatoare 1973-1990 (MILOȘESCU 2000)

<
A patra generație de calculatoare se mai numește și generația utilizatorilor, deoarece corespunde perioadei în care calculatorul începe să-i aibă ca utilizatori pe nespecialști în informatică. Cerințele utilizatorilor vor determina dezvoltarea hardware și software a calculatorului. Este perioada în care calculatorul devine, din mjloc de producție, unealtă de lucru. Apar și se răspândesc foarte mult calculatoarele personale (Personal Computer - PC). Această perioadă a început în anul 1973 și s-a încheiat în anul 1990.
Calculatoarele acestei generații sunt construite folosind integrarea generalizată (circuite cu integrare pe scară medie - MSI, pe scară largă - LSI, pe scară foarte largă - VLSI), memoria internă este construită cu circuite integrate, iar memoriile externe folosesc în continuare. suportul magnetic, în special discul magnetic, a cărui capacitate crește foarte mult. Are loc o ultraminiaturizare a circuitelor integrate (un circuit poate să conțină circuite electronice cu un milion de tranzistori), având următoarele efecte:
- viteza de calcul a crescut la 30 MIPD
- timpul de acces la memoria internă a scăzut la 70 de nanosecunde
- capacitatea memoriei interne a crescut la 16 Mb
- volumul și greutatea echipamentului au scăzut atât de mult încât calculatorul poate fi montat pe birou (desktop) sau poate fi luat în călătorie ca o servietà (laptop)
- prețul a scăzut foarte mult, astfel încât poate fi cumpărat și de persoane particulare; el devine calculator personal (Personal Computer), căpătând și o întrebuințare domestică (Home Computer).
Se construiesc microprocesoare din ce în ce mai performante. Predomină familia Intel 80x86 folosită pe calculatoarele IBM PC. Activitatea procesorului este îmbunătățită prin coprocesoare matematice și memoria cache. Din punct de vedere hardware există două generații de microcalculatoare:
- microcalculatoare pe 8 biți care permit numai lucrul monopost,
- microcalculatoare pe 16 biți și 32 biți care permit lucrul multipost, adică mai mulți utilizatori pot lucra de la mai multe console (consola este ansamblul tastatură + ecran) cu același microcalculator, partajându-i resursele (procesor, memorie internă, memorie externă, imprimantă și programe).
Sistemele de operare sunt din ce mai evoluate. Firmele care s-au specializat în sisteme de operare au fost Digital Research și Microsoft. Prima generație de microcalculatoare a fost de sistemul de operare CP/M (Digital Research), iar a doua generație de microcalculatoare a fost dominată de sistemul de operare MS-DOS (Microsoft) și începe să fie dominată de sistemul Windows 98 (Microsoft).
Apar pachete de programe de largă utilizare pentru: procesare de texte, gestiuni de date, prelucrare de imagini, proiectare asistată de calculator etc. În comunicarea cu calculatorul limbajul de comandă începe să fie înlocuit cu medii de lucru. Utilizatorul învață mai ușor să folosească un calculator, interfața de comunicare este tot mai "prietenoasă".
Se dezvoltă rețelele de calculatoare, teleprelucrarea, lucrul în regim interactiv de la terminal, bazele de date relaționale și bazele de date distribuite. Apare teleinformatica. Prin aceste metode de lucru datele pot să fie exploatate de mai mulți utilizatori aflați în puncte teritoriale diferite. Crește eficiența și productivitatea prelucrării automate.
În domeniiul programării se caută o standardizare a limbajelor de programare de nivel înalt. Se dezvoltă limbajele orientate pe obiect. Apar limbajele concurente, care asigură prelucrarea concurentă a informației. Acest tip de prelucrare asigură existența simultană a mai multor programe active (sau module de program) care solicită aceleași resurse ale calculatorului și care pot fi executate în paralel. Pornind de la PASCAL CONCURENT (1975) se dezvoltă MODULA - 2 (1979), ADA (1980) și EDISON (1980). Încep să se dezvolte limbajele neprocedurale (LISP  de origine americană și PROLOG de origine franceză) pentru sistemele expert și inteligența artificială. Atunci când se folosesc limbajele procedurale calculatorul execută un program, deci nu i se poate cere să gândească. Inteligența artificială înseamnă să i se ceară unui calculator să dezvolte raționamente.
>

Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 282-286.

A treia generație de calculatoare 1964-1972 (MILOȘESCU)

<
A treia generație de calculatoare se mai numește și generația programatorilor, deoarece corespunde perioadei în care s-a dezvoltat foarte mult teoria programării și au apărut multe limbaje de programare, iar specialiștii care au contribuit la această dezvoltare au fost programatorii. Această perioadă a început în anul 1964 și s-a încheiat în anul 1972.
Calculatoarele acestei generații sunt construite cu circuite integrate (un circuit integrat este o capsulă în interiorul căreia se găseau mai multe circuite active - tranzistori și diode - și circuite pasive - rezistențe și condensatoare), memoria internă era realizată cu semiconductori, iar memoria externă pe suport electromagnetic, predominând benzile și discurile de capacitate medie și mare. Din această cauză:
- viteza de calcul a crescut la 0,5-5 MIPS (1 MIPS = 1 Milion Instrucțiuni Pe Secundă),
- timpul de acces la memoria internă a scăzut la 0,7 microsecunde,
- capacitatea memoriei interne a crescut la 2 Mb.
Se folosesc în continuare ca suporturi de intrare suporturile de hârtie, dar încep să fie utilizate din ce în ce mai mult suporturile electromagnetice, care devin mai puternice (crește viteza și capacitatea de memorare a discurilor). Se dezvoltă echipamentele periferice.
Pe lângă cele două concepte de hardware și software, apare și conceptul de firmware, adică microprograme scrise în memorii remanente.
Sunt construite primele microprocesoare (procesoare realizate cu un circuit integrat) și calculatoarele de tip minicalculator și microcalculator. Apar microcalculatoarele pe 8 biți care permit utilizatorului să aibă acces direct la tehnica de calcul.
Apar sisteme de operare din ce în ce mai evoluate. În 1965 IBM* propune două sisteme de operare: sistemul de tip DOS - Disk Operating System - orientat pe calculatoarele mici, puțin performant, care putea să lucreze numai în regim de monoprogramare și sistemul de operare OS - Operating System - orientat pe calculatoare mari și lucru în multiprogramare. Aceste sisteme de operare au evoluat, versiunile lor îmbunătățite fiind folosite și astăzi pe calculatoare. Comunicarea cu calcculatorul se făcea prin limbaje de comandă. Începând de la această generație, calculatoarele pot să lucreze în regim de multiprogramare și cu partajarea timpului.
Se dezvoltă limbajele de programare anterioare (apar noi versiuni), dar se creează și limbaje noi:
- PL1 (Programming Language no. 1), creat de IBM, un limbaj intermediar între Cobol** și Fortran***, care însă nu a avut mare succes.
-  PASCAL**** (1971), un limbaj structurat (fiecare prelucrare elementară este considerată ca un bloc, iar blocurile po fi închise - încapsulate - unele în altele). A fost creat în universitățile elvețiene ca descendent al limbajului Algol și odată cu apariția microcalculatoarelor s-a răspândit foarte mult. Este părintele limbajelor europene Modula și Ada.
- LISP (LISt Processing language), orientat pe prelucrări pe bază de liste (1960). Este primul limbaj neprocedural care stă la baza inteligenței artificiale și a sistemelor expert.
- BASIC (Beginner's All purpose Instruction Code), (1975) care nu poate fi folosit decât pe microcalculatoare. A fost creat în Statele Unite și permitea abordarea programării și de către persoane care nu erau specializate în informatică.
- C a fost creat în 1971 de către firma Bell Telephone pentru a permite realizarea sistemului de operare Unix. Este un limbaj foarte performant, care posedă atât conceptele limbajelor structurate de nivel înalt, cât și conceptele limbajelor de nivel scăzut, care îi permit accesul la hardware.
Apar aplicațiile grafice pe calculator și structurile de date de tip baze de date.

>

Sursa
M. Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000.

Note M. T.
*  IBM = Companie americană IT, înființată în 1911, în statul New York, prin fuziunea a trei firme, cu numele Computing Tabulating Recording. Numele International Business Machines a fost luat în 1924. (www-03.ibm.com/ibm/history/history/history_intro.html)
** FORTRAN = Prescurtare de la Formula Translation, rescris Fortran din 1990. Primul limbaj de programare, folosit și în prezent. Lansat în 1957 de John Backus de la IBM. (www.britannica.com)
*** COBOL = Acronim pentru Common Business Oriented Language. Limbaj pentru afaceri. Din 2002 orientat pe obiecte. Lansat în 1959 de Grace Hopper. (www.manager.ro)
**** Pascal = Limbaj structurat lansat în 1970 de elvețianul Niklaus Wirt. Numele său onorează memoria matematicianului francez Blaise Pascal, autorul primei mașini. mecanice de calculat în 1641. (limbajulpascaldianasianna.wordpress.com)

A doua generație de calculatoare 1956-1963 (MILOȘESCU 2000)

<
A doua generație de calculatoare se mai numește și generația tehnologiilor, deoarece corespunde perioadei în care electronica a făcut un salt calitativ, trecând de la circuitele cu tuburi electronice la cele cu semiconductori, iar specialiștii care l-au ajutat să se dezvolte au fost tehnicienii. Această perioadă a început în anul 1956 și s-a încheiat în anul 1963. Calculatoarele acestei generații erau construite cu dispozitive semiconductoare: tranzistoare și diode, memoria internă era realizată cu ferite, iar memoria externă pe suport electromagnetic: tambur, bandă și disc. Din aceastã cauză:
- viteza de calcul a crescut la 100000 - 200000 de operații (instrucțiuni) pe secundă,
- timpul de acces la memoria internă a scăzut la 2 microsecunde,
- capacitatea memoriei interne a crescut la 32 Kb.
Informațiile erau citite de calculator de pe suporturi de hârtie (cartela perforată și banda de hârtie perforată), dar și de pe suporturi magnetice. Apar echipamente periferice noi.
Apar primele sisteme de operare și limbajele de programare de nivel înalt:
 - FORTRAN* (FORmula TRANslator) orientat pe calcule tehnico-științifice (1956),
- COBOL** (COmmon Business Orientated Language) orientat pe calcule economice, care au nevoie de puține calcule, dar manipuleazâ un volum mare de date (1960),
-   ALGOL (ALGOrithmic Language) orientat pe calcule tehnico-științifice, părintele limbajului Pascal*** (1958), care a fost dezvoltat în mediile universitare europene.
Aceste limbaje s-au dezvoltat continuu pentru a se adapta la noile echipamente hardware, la noile sisteme de operare și la noile cerințe ale utilizatorilor. Programele scrise în aceste limbaje au crescut productivitatea programatorilor. Limbajele de nivel înalt au pus bazele ingineriei programării.
>

Sursa
M. Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000.

Note M. T.
* FORTRAN = Prescurtare de la Formula Translation, rescris Fortran din 1990. Primul limbaj de programare, folosit și în prezent. Lansat în 1957 de John Backus de la IBM. (www.britannica.com)
** COBOL = Acronim pentru Common Business Oriented Language. Limbaj pentru afaceri. Din 2002 orientat pe obiecte. Lansat în 1959 de Grace Hopper. (www.manager.ro)
*** Pascal = Limbaj structurat lansat în 1970 de elvețianul Niklaus Wirt. Numele său onorează memoria matematicianului francez Blaise Pascal, autorul primei mașini. mecanice de calculat în 1641. (limbajulpascaldianasianna.wordpress.com)

Prima generație de calculatoare 1946-1955 (MILOȘESCU 2000)

<
Prima generație de calculatoare se mai numește și generația inventatorilor, deoarece corespunde perioadei în care calculatorul a fost o noutate, o invenție, iar specialiștii care au contribuit la dezvoltarea lui au fost inovatorii. Această perioadă a început în anul 1946, când a apărut primul calculator electronic ENIAC* și s-a încheiat în 1955.
Calculatoarele acestei generații erau construite cu tuburi electronice, relee și linii de întârziere, iar memoria internă și memoria externă erau pe tambur magnetic. Din această cauză:
- viteza de calcul era foarte micã: 10000 operații (instrucțiuni) pe secundă,
- memoria internă era lentă, cu un timp de acces de 10 microsecunde,
- capacitatea memoriei interne era foarte redusă: 2 Kb,
- volumul de date stocat era limitat,
- aveau un volum mare și o greutate mare, necesitând spații speciale pentru instalare,
- întreținerea și exploatarea lor necesita un volum foarte mare de muncă.
Informațiile erau citite de calculator de pe suporturi de hârtie: cartela perforată și banda de hârtie perforată. Programele erau scrise în cod mașină (binar) sau erau cablate. Modificarea unui program sau introducerea unuia nou era foarte complicată, deoarece însemna introducerea codului bit cu bit.

>

Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000.

Notă M. T.
* ENIAC (Electronic Numerocal Integrator and Computer) = Primul calculator electronic a fost realizat de J. Mauchly și J. Eckert, pe baza unui contract încheiat cu armata SUA în timpul celui de-al doilea război mondial. (www.anacronic.ro)

Cele 5 generații de calculatoare dn secolul XX (MILOȘESCU 2000)

<
De la strămoșul său ENIAC*, calculatorul electronic a fost într-o continuă evoluție. El a fost ajutat de electronică, automatică și matematică aplicată. Etapele de dezvoltare a calculatoarelor electronice se numesc generații de calculatoare și, în general, ele corespund etapelor de dezvoltare a circuitelor electronice. (...) Calculatoarele fiind construite cu componente electronice, au urmat și ele aceeași evoluție:
- volumul și greutatea echipamentului devin din ce în ce mai mici,
- operațiile de instalare, întreținere și exploatare ale calculatorului sunt din ce în ce mai simple,
- fiabilitatea echipamentului crește,
- prețurile scad,
- performanțele (volumul de date stocate, viteza de calcul, timpul de acces la memoria internă, capacitatea memoriei interne) cresc.
(...)
Dezvoltarea tehnicii de calcul a însemnat atât dezvoltare hardware, cât și software. Un hardware dezvoltat a cerut programe din ce în ce mai complexe, ducând la dezvoltarea componentei software. Aceasta, dezvoltându-se la rândul său, a cerut echipamente din ce în ce mai performante, necesitând dezvoltare pentru hardware. Cele două componente au fost și sunt dependente una de alta.
>

Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 282, 286.

Note M. T.
* ENIAC  (Electronic Numerical Integrator and Computer) = Primul calculator electronic a fost finalizat în 1946 de J. Mauchly și  J. Eckert de la universitatea din Pennsylvania, în baza unui contract cu armata SUA din al doilea război mondial. (http://www.anacronic.ro/primul-calculator-electronic-de-uz-general-recuperat-de-la-cosul-cu-gunoi/)

Istoria industriei de calculatoare în secolul XX (MILOȘESCU 2000)

(...)
Necesitățile armatei au stat la baza construirii și utilizării primului calculator electronic. Apoi, administrația americană a cumpărat primul calculator nemilitar în 1951 pentru recensământul populației. Doi ani mai târziu a fost livrat primul calculator unei firme particulare: în 1953, General Electric* a cumpărat pentru uzina sa din Louisville** un calculator UNIVAC I***.
După succesul avut cu ENIAC****, Mauchly***** și Eckert****** au creat împreună o întreprindere. Când au început să aibă probleme financiare, au făcut propunerea de vânzare către trei firme puternice din punct de vedere financiar: IBM******* - prima companie de mașini electromecanice de birou, NCR******** (National Cash Register) - specializată în mașini de casă și Remington********* - specializată în mașini de scris. Firma Remington a avut mai mult fler și a acceptat repede oferta. (...) IBM, care fusese prima pe piața materialelor de birou, a fost ca și inexistentă în sectorul calculatoarelor până în anul 1954. Din 1952 până în 1954, Univac, subcompania de informatică de la Remington, a controlat în proporție de 100% piața calculatoarelor. El a păstrat mulți ani un avans tehnologic important, care a făcut din Univac furnizorul privilegiat al centrelor universitare și de cercetare.
(...) Dar, în câțiva ani, fără a neglija dezvoltarea și vânzarea produselor sale tradiționale, IBM a recuperat handicapul și a reușit să ocupe primul loc pe piața mondială  de calculatoare. Din 1958 IBM a început să controleze două treimi din această piață. (...) În 1953 IBM a construit un calculator mai puțin evoluat pe plan tehnic decât cele ale firmei Univac, dar a știut să-și pregătească o lansare pe piață extraordinar de eficace. Mai întâi, chiar înainte de a se materializa proiectul care urma să se oună produselor Univac, IBM a anunțat calculatorul pe care îl va construi și vinde. (...)
(...) În aprilie 1953, firma a fost prezentă la New York, în mijlocul mediilor științifice, unde și-a prezentat primul produs. Aceeași politică a adoptat-o și pentru modelul următor, pe care l-a prezentat în peste 50 de universități. (...) Ca urmare, în cazul unor produse cu performanțe apropiate, cumpărătorul a ales de cele mai multe ori calculatoare IBM. (...) În anul 1969, pentru a realiza proiectul Apollo********** (primul om pe Lună), NASA a ales calculatoarele firmei Univac, care era singura firmă capabilă să realizeze un sistem teleinformatic ce putea să recupereze cu viteză foarte mare semnalele transmise de pe Lună. Dar firma IBM s-a dezvoltat și în această direcție. Datorită politicii sale de relații, în 1981, când și ea fost capabilă să realizeze calculatoare pentru naveta spațială***********, naveta a plecat cu calculatoate IBM.
Pe de altă parte, firma IBM cunoștea foarte bine piața datorită parcului său de mașini electromagnetice și beneficia de o rețea comercială formidabilă. Aceasta a determinat ca primele modele construite să fie îndreptate către rezolvarea problemelor de gestiune ale întreprinderilor. Din experiență, știa că în acest sector elementul strategic în alegerea unui calculator este prețul. Astfel, primul calculator pe care l-a construit pentru gestiune a fost de 12 ori mai ieftin decât produsul lor anterior. Succesul său comercial a fost prin instalarea, în 1953, a 175 de calculatoare de acest tip. Univac a neglijat sectorul economic și problemele sale, orientându-se mai mult pe performanțele tehnologice și pe domenii ca cercetarea, administrația și armata.
Din 1965 informatica nu mai este doar o activitate anexă, ci a devenit ea însăși o industrie. În contextul unei craeșteri puternice a pieței, calculatorul nu mai este un obiect ciudat. El este o unealtă folosită în toate domeniile de activitate.
Pe această piață puterea firmei IBM nu numai că s-a confirmat în anii următori, dar a crescut neîncetat. IBM a folosit aceeași politică abilă și mai târziu, când a apărut primul calculator personal și când a avut de înfruntat concurența calculatoarelor Macintosh************ ale firmei Apple*************: și-a lansat produsele cu multă publicitate, s-a orientat către aplicațiile economice și a practicat prețuri mai scăzute decât concurența. (...) De aici a rezultat o creștere în valoare absolută a firmei IBM. Această putere a antrenat efecte de dominare asupra celorlalte întreprinderi din sector și asupra ansamblului societății.
Unul dintre cei mai importanți concurenți ai formei IBM în domeniul microcalculatoarelor PC este compania Apple, care a început să construiască propriul model de microcalculator PC cam în aceeași perioadă în care IBM crea primul său PC. Calculatorul conceput de Apple, numit Macintosh, sau pe scurt Mac, nu era compatibil nici din punct de vedere hardware, nici din punct de vedere software cu cel creat de IBM. Acest calculator avea un mare avantaj: Apple a fost prima companie care, folosind ferestrele, casetele de dialog și pictogramele, a creat o interfață grafică pentru utilizator. În aceeași perioadã, calculatoarele IBM foloseau o interfață realizată printr-un limbaj de comandă care presupunea ca utilizatorul să învețe comenzile și să le introducă de la tastatură pentru a putea cere calculatorului să execute operații. Avantajul interfețelor grafice a determinat firma IBM să dezvolte medii de lucru grafice pentru sistemul de operare MS-DOS************** care lucra la nivelul limbajului de comandă. Cea care a realizat prima interfață grafică pentru calculatoarele IBM a fost firma Microsoft***************. Interfața se numea Windows. După mai multe versiuni ale acestei interfețe grafice, Microsoft a creat pentru calculatoarele IBM un sistem de operare care folosește interfața grafică: Windows 95. Dacă firma IBM a permis și altor companii să fabrice calculatoare care folosesc aceeași arhitectură cu calculatoarele sale (calculatoare compatibile IBM PC), firma Apple a fost mai restrictivă din acest punct de vedere. Un studiu de piață la momentul actual arată că sunt predomnante cele două tipuri de calculatoare IBM și Mac. Calculatoarele Mac sunt însă mult mai scumpe decât cele IBM. Ele sunt în general cumpărate de persoane care creează muzică și design.
Piața de software este dominată la momentul actual de firma Microsoft. Ea a fost fondată în iulie 1975, la Albuquerque, statul New Mexico, ca un parteneriat între Bill Gates**************** și Paul Allen*****************, cu scopul precizat de a crea limbaje pentru microcalculatorul Altair****************** construit cu microprocesor Intel 8080 și pentru microcalculatoarele care vor apărea pe piață. Compania a creat în acel an, pentru microcalculatorul Altair, limbajul Microsoft Basic. În anii următori a dezvoltat pentru microcalculatoare limbajul Fortran*******************. În anul 1978 firma avea doar 13 angajați și o vânzare anuală de un milion de dolari. Începând din anul 1980 firma Microsoft începe să colaboreze cu firma IBM pentru dezvoltarea sistemului de operare MS-DOS și a limbajelor de programare Basic, Fortran, Cobol******************** și Pascal********************* pentru microcalculatoare. În acel an firma Microsoft avea 40 de angajați și vânzări anuale de 8 milioane de dolari. În anii care au urmat Microsoft și-a continuat colaborarea cu IBM, dar din 1981 începe să colaboreze și cu Apple, principalul colaborator rămânând în continuare IBM, pentru microcalculatoarele căruia a dezvoltat și limbajul C. Paul Allen a părăsit în 1983 firma Microsoft. În acest an firma avea 300 de angajați și o vânzare anuală de 69 milioane de dolari.
În anii următori, Microsoft a creat pentru calculatoarele IBM prima interfață grafică de utilizator (Windows), primul sistem de operare cu interfață grafică (Windows 95), primul pachet integrat de programe pentru birotică Microsoft Office, ce cuprinde un procesor de texte (Word), un produs pentru gestionarea foilor de calcul (Excel), un sistem pentru gestiunea bazelor de date (Access) și un program de grafică pentru realizarea prezentărilor pe calculator (Power Point). Aspectul unitar al programelor din acest pachet a făcut ca Microsoft Office să cucerească piața în detrimentul altor produse, ca procesorul de texte WordPerfect********************** și produsul pentru gestionarea foilor de calcul Lotus 1-2-3***********************. Evoluția ulterioară a firmei Microsoft a arătat că Bill Gates este decis ca firma sa să domine total industria de software. Această politică de piață i-a creat animozități și conflicte juridice cu celelalte firme de pe piața de calculatoare: relațiile firmei Microsoft s-au mai răcit, firma Apple i-a intentat în 1988 un proces acuzând-o că i-a copiat interfața grafică în produsul Windows 2.03, Comisia Federală de Comerț* a anchetat-o pentru practici anti-concurențiale ca urmare a integrării în sistemul de operare Windows 95 a programului de navigare pe internet Internet Explorer etc.
(...)

Sursa
Mariana Miloșescu, Tehnologia informației. Manual pentru clasa a IX a, ed. Teora, București, 2000, pp. 279-282.

Note M. T.
* General Electric = Companie americană înființată în 1892, prin fuziunea lui Edison Electric. Light cu Thomson-Houston Electric. Firma a fost inclusă în indicele Dow Jones al bursei din New York din 1896, anul instituirii indicelui. (www.ge.com/about-us/history/)
** Louisville = Oraș din statul Kentaucky, din estul SUA. (ro.wikipedia.org)
*** UNIVAC I (Universal Automatic Computer) = Realizat de Mauchly-Eckert Computer Company, care a livrat 46 de bucăți în perioada 1951-1958. (www.thcop.net/hardware/univac)
**** ENIAC (Electronic Numerical Integrator and Computer) = Primul calculator electronic, intrat în funcțiune în 1946, a fost realizat de J. Mauchly și J. Eckert de la Universitatea Pennsylvania, în baza unui contract încheiat cu armata SUA în timpul celui de-al doilea război mondial. (www.anacronic.ro - 26.11.2014)
***** John Mauchly (1907 Cincinnati/SUA - 1980 Ambler/SUA) = Doctor în fizică al Universității John Hopkins din Baltimore în 1932. Profesor la Universitatea Pennsylvania. Proiectant al calculatoarelor ENIAC, EDVAC, BINAC și UNIVAC 1. (history.computer.org)
****** John Eckert (1919 Philadelphia - 1995 Pennsylvania) = Absolvent al Facultății de Inginerie Electrică a Universității Pennsylvania. Profesor la UP. Proiectant al calculatoarelor ENIAC, EDVAC, BINAC și UNIVAC 1. Primul curs universitar de calculatoare. (www.computer.org)
******* IBM = Companie americană IT, înființată în 1911, în statul New York, prin fuziunea a trei firme, cu numele Computing Tabulating Recording. Numele International Business Machines a fost luat în 1924. (www-03.ibm.com/ibm/history/history/history_intro.html)
******** NCR = Companie înființată în 1879 la Dayton, Ohio, cu numele National Manufacturing Company, de către J. Ritty, inventatorul casei de marcat (cash register). Patentul și firma au fost cumpărate în 1884 de J. Patterson, care i-a dat numele actual. În 1991, compania a fost achiziționată de gigantul american AT&T. (www.ncr.com/company)
********* Remington Rand = Firma de armament E. Remington & Sons a fost înființată în 1816 de către inventatorul carabinei cu același nume. În 1873, compania a început să producă mașina de scris Glidden - Sholes, patentată în 1868. În 1886, divizia mașinilor de scris a fost vândută către trei angajați, care au înființat Standard Typewriter Manufacturing Company. În 1902, compania și-a schimbat numele în Remington Typewriter Company. În urma fuziunii din 1927 cu Rand Kardex numele firmei a devenit Remington Rand. În 1955 a fost cumpărată de Spyrre Corporation, care s-a unit în 1986 cu Borroughs pentru a forma Unisys. (eng.wikipedia.org)
********** Programul spațial Apollo (1961-1975) a fost anunțat de discursul din Congres al președintelui J. Kennedy din mai 1961. Programul a fost realizat de NASA cu nave spațiale Apollo și rachete purtătoare Saturn. În anii 1969-1972, navele Apollo 11, 12, 14, 15, 16 și 17  au aselenizat și 12 oameni au pus piciorul pe Lună. (www.historia.ro)
*********** La 12 aprilie 1981, NASA a lansat naveta spațială Columbia cu echipaj de doi oameni, care s-a întors în zbor planat. În cei 30 de ani de existență a acestui program spațial, cele 5 navete au efectuat peste 130 de misiuni cu peste 350 de oameni la bord, Challenger (1986) și Columbia (2003) explodând în zbor. (www.revistamagazin.ro - 6 iulie 2011)
************ Macintosh (din 1998 Mac)  = Familie de PC lansată în 1984 cu procesor Motorola, 128 kb RAM și sistem de operare propriu. Primul calculator comercial cu interfață grafică și maus. Numele a fost preluat de la un soi de măr american. (oldcomputers.net)
************* Apple Inc. (Apple Computer până în 2007) = Firmă americană de IT, înființată în 1976, în Silicon Valley, de Steve Jobs și Steve Wozniak. Numele a fost preluat de la casa de discuri care lansase cântecele formației Beatles, al cărwi fan era Jobs. Numărul 1 mondial în 2012, cu o valoare de piață de 623 miliarde dolari. (playtech.ro - 21 august 2017)
************** MS-DOS (Microsoft - Disk Operating System) = Sistem de operare non-grafic cu linie de comandă. Creat de Tim Paterson pe baza 86-DOS pentru IBM-PC și lansat în 1981. Microsoft a oprit dezvoltarea sa în 2000. (www.computerhope.com)
*************** Microsoft = Cea mai mare companie de software din lume. (macgateway.com - 2012)
**************** William Gates III (1955 Seattle - ) = S-a născut în familia unui avocat și a unei profesoare universitare. A abandonat facultatea după doi ani, pentru a fonda Micro Soft cu prietenul său din copilărie P. Allen. În 2000 a înființat Fundația Bill și Melinda Gates. În 2014 s-a retras din funcția de președinte al companiei. (www.gatesnotes/globalpages/bio)
***************** Paul Allen (1953 Seattle - ) = S-a născut în familia unui director de bibliotecă. A abandonat studiile universitare pentru a lucra în domeniul computerelor. În 2000 părăsește comitetul director al Microsoft, al cărui nume l-a propus. (www.forbes.com - 31.01.2014)
****************** Altair = Lansat în 1975 de compania MITS din Albuquerque. (www.ziare.com - august 2006)
******************* FORTRAN = Prescurtare de la Formula Translation, rescris Fortran din 1990. Primul limbaj de programare, folosit și în prezent. Lansat în 1957 de John Backus de la IBM. (www.britannica.com)
******************** COBOL = Acronim pentru Common Business Oriented Language. Limbaj pentru afaceri. Din 2002 orientat pe obiecte. Lansat în 1959 de Grace Hopper. (www.manager.ro)
********************* Pascal =Limbaj structurat lansat în 1970 de elvețianul Niklaus Wirt. Numele său onorează memoria matematicianului francez Blaise Pascal, autorul primei mașini. mecanice de calculat în 1641. (limbajulpascaldianasianna.wordpress.com)
********************** WordPerfect = Lansat în 1979 de B. Bastian și A. Ashton de la Universitatea Brigham Young din Utah. Cumpărat în 1994 de Novell și în 1996 de Corel. Detronat în anii 90 de Word-ul lui Microsoft. (eng.wikipedia.org)
*********************** Lotus 1-2-3 = Lansat în 1983 de Jonathan Sachs de la Lotus Software (azi parte a IBM). Retras în 2013. (www.techopedia.com)

„Situațiile limită la Karl Jaspers” (SPĂTARU 2018)

 Cătălin Spătaru, Situațiile limită la Karl Jaspers, Institutul European/Academica 303/Filosofie, Iași, 2018, 242 p., 

(2) C. S.. este profesor la Liceul „Nicolae Rotaru” din Constanța. A fost bursier la Institut fur Philosophie, Humboldt Universitat zu Berlin (2004), obținând diploma de doctor în filosofie cu teza Omul și existența sa în cultură la Karl Jaspers (2010). Colaborator al revistei „Tomis” (2008-2009), apublicat articole în reviste și pe bloguri, precum și romanul Ponce, cuceritorul nemuririi (2014). Este câștigător al unor concursuri literare (2013, 2104). Domeniile de interes sunt filosofia existenței, relațiile internaționale postbelice și filosofia religiei.

(4) Cuvinte cheie: filosofi germani, situații-limită, politică, filosofia existenței, rațiune, democrație, totalitarism, relații internaționale postbelice 

9 Ioan Alexandru Tofan, Prefață

13 Introducere

17 I.Situații și situații-limită
17 I.1.Structura antinomică a situației
20 I.2.Raportări la structura antinomică
21 I.3.Situația și saltul în situația de graniță
24 I.4.Sistematica situațiilor-limită
25 I.5.Determinarea situație ca situație de graniță în care se află existența omului
29 I.6.Hazardul
31 I.7.Suferința
34 I.8.Moartea
41 I.9.Lupta
49 I.10.Vina

53 II.Cvadrupla culpă și cotitura spre o nouă politică
56 II.1.Cele patru culpe
II.1.1.Culpa criminală
II.1.2.Culpa politică
II.1.3.Culpa morală
II.1.4.Culpa metafizică
II.1.5.Limite ale celor patru culpe și vina colectivă
68 II.2.Nu există uitare și iertare pentru crimele împotriva umanității
72 II.2. Portretul politicianului (vest) german vs. politicianul potrivit

75 III.Situația politică a lumii postbelice și situațiile-limită
75 III.1.Perspectiva morții prin războiul atomic și pacea mondială
79 III.2.Suprapoliticul și politicu. Gandhi, pacifismul și posibilitatea jertfei
93 III.3.Situația politică după al Doilea Război Mondial și lupta împotriva totalitarismului
94 III.3.1.Renunțarea la colonii și înfruntarea totalitarismului
101 III.3.2.Lupta spirituală și relațiile politice
106 III.3.3.ONU: Speranțe și deziluzii
110 III.4.Omul în fața dublei amenințări a totalitarismului și a bombei atomice
119 III.4.1.Posibilitatea unei cotituri în modul de a gândi, rațiunea și intelectul
119 III.4.2.Libertatea politică, existențială și rațiunea ca gândire care transcede
124 III.4.3.Rațiunea ca putere suprapolitică și comunitatea oamenilor raționali
133 III.4.4.Rațiunea ca mijloc de transformare în fața amenințării totalitarismului și a bombei atomice
137 III.4.5.Omul de stat rațional
142 III.5.Evitarea căutării salvării omului prin rațiune, antiraționalul și utopia rațiunii
142 III.5.1.Rațiunea și înlocuitorii săi
149 III.5.2.Rațiune și antirațiune, utopia rațiunii și posibilitatea transformării
157 III.6.Democrația ca mijloc de a asigura pacea în lume
157 III.6.1.Democrație și rațiune
161 III.6.2.Rațiunea, posibilitatea credinței și sarcinile omului în fața viitorului

171 IV.Lupta pentru democrație, libertate și pace
171 IV.1.Oligarhia partidelor
175 IV.2.De la oligarhie la dictatură
178 IV.3.Revoluția legală
180 IV.4.Educația politică
183 IV.5.Democrația din RFG fără o cotitură decisivă două decenii de la prăbușirea dictaturii
185 IV.6.Kiesinger, alegerile și lipsa cotiturii
187 IV.7.Politica externă alături de statele libere
193 IV.8.Libertatea, pacea și adevărul
195 IV.9.Relația cu RDG, prietenia cu un stat totalitar
199 IV.10.Filozofia politică și știința politicii
202 IV.11.Scrierile politicii ale lui Jaspers: observații și critici

213 V.Împătrita culpă la români pentru Holocaust și pentru regimul comunist
213 V.1.Culpa pentru Holocaust
215 V.2.Vinovăția în privința regimului comunist

223 Trei concluzii
223 1.Transformări și probleme asemănătoare în tranziția de la dictatură spre democrație în Germania Federală și în România
226 2.Probleme ale democrației
228 3.Situațiile-limită încă și mereu în politică

231 Bibliografie

235 Abstract

239 Zusammenfassung

coperta 4: Volumul are ca temă modul cum Jaspers folosește situațiile-limită (moartea, lupta, culpa) în analiza politicii și a relațiilor internaționale postbelice din primele decenii, situațiile-limită găsindu-se și în politica și relațiile internaționale contemporane. Este recuperat pentru cultura română un filosof al secolului XX prin folosirea analizei culpei germanilor pentru Holocaust și război, în cazul românilor pentru Holocaust și efectele regimului comunist. Plecând de la analiza politicii din Germania Federală postbelică au fost identificate asemănări între statul vest-german și statul român postdecembrist în ce privește tranziția de la dictatură la democrație. Din anii 70, când a fost publicată prima și ultima carte despre Jespers la noi, aceasta este următoarea. Volumul se adresează nu numai studenților, profesorilor sau celor interesați de filosofie sau politică, ci și oricărui cititor ce vrea să arunce o privire asupra unui trecut dureros de care societatea noastră nu s-a distanțat, pentru că nu l-a înțeles și nu l-a asumat.