„Gong 1986-1987 la Fantasio” (1986)

 După o stagiune estivală bogată, la a cărei reușită colectivul Teatrului „Fantasio” și-a adus o substanțială contribuție, toamna a adus binemeritata relaxare a concediilor, dar și grija pregătirii noii stagiuni, 1986-1987. Stagiune care, la „Fantasio”, a fost promițător preludiată de premiera „Fantasio color”. O premieră care a putut fi aplaudată de spectatorii constănțeni și apoi de publicul din Norderney (RFG), unde secția de estradă a teatrului întreprinde un turneu autumnal. Și secția de balet contemporan și clasic „Fantasio” se află într-un turneu devenit tradițional în Europa (RFG, Benelux, Austria, Elveția) - până la sfârșitul lunii ianuarie 1987 - fiind invitată să participe și la un spectacol cu opereta „Klivia”.

Celelalte premiere 1986-1987 ale Teatrului „Fantasio” se vor numi: la secția de revistă un nou spectacol din seria „Râs non stop cu Jean și Gelu”; la secția muzicală pentru copii și tineret „Pinochio”, adaptare liberă de Constantin Brehnescu după piesa lui Carlo Collodi, realizat în stilul commedia dell arte - muzica Aurel Manolache, coloana sonoră Mircea Drăgan, mișcare scenică Istvan Korotszi, regia C. Brehnescu, fiecare actor interpretând 3-4 roluri, iar schimbările de decor petrecându-se la vedere; la secția de balet clasic și contemporan premiera baletului „Cinderella” (Cenușăreasa) de Procofieff, în regia și coregrafia lui Oleg Danovschi.

O frumoasă și atrăgătoare perspectivă, care va adăuga, fără îndoială, noi izbânzi la palmaresul acestui valoros colectiv artistic. Și poate ar fi aici locul să amintim motivele de satisfacție oferite colectivului „Fantasio” de activitatea desfășurată în stagiunea estivală 1986.

În intervalul căreia secția de estradă a reușit performanța de a juca, seară de seară, în paralel, câte două spectacole („Râs non stop cu Jean și Gelu”; „Nuntă la Fantasio”; Fantasio Service - Parada glumelor - Parada melodiilor”) . Ca o noutate: concertul spectacol susținut de orchestra „Fantasio” și tinerii interpreți participanți la Concursul de creație și interpretare de muzică ușoară Mamaia 1986. De fapt, o inspirată modalitate de a prezenta publicului din stațiunile litoralului, în avanpremieră, acest festin muzical estival și de a prilejui tinerilor concurenți ocazia unor repetate și necesare ieșiri la rampă. Să notăm și participarea orchestrei de concert „Fantasio” la concursul de la Mamaia, unde a susținut acompaniamentul la secția de interpretare și a obținut Premiul II la creație cu melodia „De dragoste”: muzica A. Manolache, text Sașa Georgescu, interpretare Corina Chiriac.

„Moscova sfidează lumea” (RAȚIU 1986)

 Ion Rațiu, Moscova sfidează lumea, ediția a doua revăzută și adăugită, Signata, Timișoara, 1990 (London 1986), 367 p.

5 Cuvânt înainte - București, 6 iunie 1990: Ion Rațiu

7 Introducere la ediția românească - București, 7 aprilie 1990: Iulian Alexandru Ciomaga

10 Nota autorului - Londra, iulie 1986: Ion Rațiu

11 Introducere: Un vizionar - august 1985: Brian Cozier
14 Nașterea socialismului
16 Cât de mult s-a schimbat
20 Tabloul strategic
22 Probleme ideologice și de sistem

26 Prolog: Moscova sfidează lumea

37 Partea întâi: De ce acum?

55 Partea a doua: De ce comunismul?
55 1.Doctrina
73 2.Politică și morală
75 3.Comunism și existențialism

80 Partea a treia: De ce comunismul rusesc?
81 4.Revoluția este victorioasă în Rusia
103 5.Consecințe
136 6.Relațiile Rusiei comuniste cu lumea exterioară
203 7.Cine sunt comuniștii?

225 Partea a patra: Adevărata față a comunismului
225 8.Exploatarea omului
252 9.Egalitatea tuturor oamenilor
312 10.Un om mai bun

321 Partea a cincea: Răspunsul Occidentului

335 Epilog: Concluzii

355 Bibliografia

361 Postfață - Radu Bărbulescu

Recorduri mondiale

 ?, Modestia marilor campioni. Cursa recordurilor” continuă!, ?

Secolul nostru nu este numai secolul energiei atomice, al televiziunii, al zborurilor cosmice, ci și al recordurilor, al dorinței omului de a depăși totul și a se depăși pe sine. Până și recordurile biologice sunt în pericol. Desigur, nu rezistența la foame sau la sete, nu statura sau greutatea maximă a omului, cât, mai ales, creșterea indicilor somatici, puterea memoriei, vârsta medie, longevitatea. De altfel, câteva recorduri par și greu de depășit: 2,72 m înălțime (R. Wadlaw din SUA, mort în 1940, la vârsta de 22 de ani), 635 kg greutate (J. Minnoch din SUA, mort în 1983, la vârsta de 42 de ani), 69 de copii născuți de o singură femeie (în secolul 18, de a doua soție a lui F. Vasiliev, un țăran din împrejurimile Moscovei), 121 de ani vârsta cea mai înaintată (S. Izumi din Japonia, născut la 29 iunie 1865).

(...)

- Cel mai lung sărut l-au „reușit” Eddie Leven și Delphine Ghra din SUA: 17 zile și 9 ore! Japonezii Toshiaki Shirai și Yukiko Nagato au stat îmbrățișați sub apă 2 minute și 18 secunde, iar englezul J. Mc Pherson a îmbrățișat 4.444 femei la 18 martie 1985 (o femeie la 6, 48 secunde!)

- Recordul mingilor lovite consecutiv cu piciorul aparține tinerei americance Tricia Sullivan, care, la 21 octombrie 1984, la emisiunea Record Breakers de la BBC a ținut mingea de fotbal în aer, cu ambele picioare, lovind-o de 17.872 de ori!

- Cel mai rapid bărbier este englezul G. Harley, care, la 28 aprilie 1983, a ras cu briciul 987 voluntari într-o oră (3, 64 secunde pentru o persoană!). Celor bărbieriți li s-ar fi cuvenit un premiu pentru... curaj.

- Irlandezul S. Emerald a spus „bancuri” timp de 42 de ore, (....).

(...)

„icarii din Carpați” (UCRAIN & CRĂCIUN 1986)

 Constantin Ucrain & Dumitru Crăciun, Icarii din Carpați, Scrisul Românesc, Craiova, 1986, 248 p.

Autorii au reunit în volum biografii ale celor mai importanți zburători români începând cu a lui Traian Vuia (1906) și până la al doilea război mondial (1944-1945), precum și a primului cosmonaut român Dumitru Prunariu (mai 1981). Marea majoritate a acestor pionieri ai aviației române, inclusiv femei, au fost piloți militari. Deoarece cartea a apărut în timpul regimului comunist, evenimentele referitoare la frontul antisovietic (22 iunie 1941 - 23 august 1944) nu au fost incluse în carte. În mitologia greacă, sculptorul și arhitectul Icar a evadat din labirint cu două aripi din pene lipite cu ceară, dar este pedepsit pentru descoperirea zborului de către zeul Helios care topește ceara și-i provoacă moartea prin cădere.

7 Prefață

9 Cuvânt înainte

12 Traian Vuia - realizatorul zborului mecanic

21 Aurel Vlaicu, părintele aviației române

45 Prima jertfă a aviației române (Gheorghe Caranda)

48 Pilot și constructor de avioane (Ștefan Protopopescu)

54 Un nume de prestigiu al aviației române (Gheorghe Negrescu)

61 Aviator și prozator (Mircea Zorileanu)

65 Constructor de avioane și conducător al unei întreprinderi aeronautice românești (ing. Grigore Zamfirescu)

69 Prietenul lui Vlaicu (Gheorghe Neghel)

71 Prima româncă aviatoare (Elena Stoenescu Caragiani)

76 Voluntarul de la Verdun (Ion Romanescu)

81 De la timona navei la manșa avionului (Constantin Pavelescu)

83 Prima și ultima misiune a observatorului aerian (Iuliu Tetrat)

86 Fotograf aerian și pilot (Constantin Gonța)

89 O viață dedicată propășirii aviației române (Andrei Popovici)

97 Maestru în reglarea tirului artileriei (Tănase Rotaru)

100 Șoimul de la Mărășești (Vasile Craiu)

103 In „Icar” pe Câmpia Libertății din Blaj (Vasile Nicolescu)

108 Veteranul la datorie (Ion Peneș)

111 Doi aviatori din nordul Moldovei (Adrian Bădescu și Adrian Adamiu)

115 Observator aerian și pilot neînfricat (Gheorghe Stîlpeanu)

122 Urmașul pandurilor olteni (Romeo Popescu)

128 Pilot încercător (Octav Oculeanu)

134 Zburătorul cu proteze la ambele picioare (Gheorghe Bănciulescu)

140 Un temerar al văzduhului (Petre Ivanovici)

145 Un aviator român căzut în India (Radu Reller)

151 Performanțe ale aviatorilor români în survolarea continentelor Asia și Africa

172 Compozitorul înălțimilor (Ionel Fernic)

178 Un aviator român cucerește și inimile americanilor (Alexandru Papană)

187 Amazoana cerului azuriu (Smaranda Brăescu)

192 Mesagerii României (Ștefan Mateescu și Constantin Cantacuzino)

197 Zburătorii de la Ziliștea și Boteni 

201 Aviatoarele (Mariana Drăgescu și Virginia Duțescu)

206 O aripă frântă (Dan Ștefănescu)

209 Pilotul avionului 106 (Vasile Năsturaș)

212 Salvarea pilotului (Lazăr Munteanu)

215 Taina dealului Bobâlna (Toma Lucian)

219 Cu prețul vieții (Vasile Scripcaru)

223 Deminorii (Marin Ionescu și Ioan Cinciu)

226 Eroul de la Someșeni (Traian Dîrjan)

232 În flăcări asupra dușmanului (Gheorghe Mociorniță)

235 Primul „Icar” al României în Cosmos

„Legende populare geografice” (COATU 1986)

 Nicoleta Coatu (ed.), Legende populare geografice. Locuri și legende, Sport-Turism, București, 1986 

7 Cuvânt înainte

30 Notă asupra ediției

37 Legende despre ape

39 Izvoare
39 Toponimie

Izvorul lui Ștefan Vodă
Izvorul lui Ștefan cel Mare
Fântâna Doamnei
Fântâna sau Șipotul Gâdesii
Izvorul Babei Csejdi

47 Origine-toponimie
Izvorul din Valea Poșăgii
Fântâna lui Ducipal
Fântâna Calului

50 Pârâuri
50 Toponimie
Pârâul Dediului
Pârâiașul Serafim
Pârâul Valea Albă

67 Râuri
67 Toponimie
Râul Doamnei
69 Origine-toponimie
Mureșul și Oltul
Mureșul și Oltul (variantă)
Jiul, Oltul și Mureșul
Someșul și Crișul
Legenda Râului Buzău

85 Lacuri
85 Toponimie
Lacul Badiului
Lacul Fără Fund
88 Origine-toponimie
Iezerul Mare și Iezerul Mic
Lacul Siutghiol

92 Legende despre forme de relief

94 Munți
94 Toponimie
Găina și Cocoșul
Păgâniștea și Păgânișoara
Tătarca și Tătărcuța
Munții Vrancei
Muntele Bârsan
Vulturul
Muntele Tâmpa
Muntele Vâlcoi
Muntele Găina
Muntele Retezat
Retezatul (variantă)
Muntele Nedeiul
Vârful cu Dor
Muntele Doamnele
120 Origine-toponimie
Caraiman
Piatra Arsă

123 Piscuri
123 Toponimie
Piscul Scările lui Vodă
Piscul Doamnei
Piscul lui Mircea

128 Stânci
128 Toponimie
Stânca Corbiței
Stânca Cojocarului
Pietrele Muierilor
Turnul lui Butu
Piatra Străjii
Masa lui Ștefan Vodă
Piatra Scrisă
Stânca Doamnei
Piatra Doamnei
Vârful Ciocoaicii
142 Origine-toponimie
Piatra Teiului
Pietrele Fetei
Piatra Fetei
Detunata
Babele 
Dochia

151 Prăpăstii
151 Toponimie
Prăpastia lui Coroiu
153 Origine-toponimie
Muchea Lacului

157 Dealuri
157 Toponimie
Dealul Leahului
Piciorul Dragolei
Dealul Cetățuia
Dealul Comorilor
Dealul lui Ivan
Dealul Fetei
Dealul lui Gherman
Buneiu
Dealul Marga
Dealu Muierii
Dealului Portarului
Dealul Piscul lui Șarpe

172 Măguri
172 Toponimie
Măgura lui Ștefan
Măgura Șoimului

177 Culmi
177 Toponimie
Cetatea Tătarilor

188 Pripoare
188 Toponimie
Priporul Mândrei

196 Movile
196 Toponimie
Movila Spânzuratului
198 Origine-toponimie
Mormântul Urieșului
Movila Răbuia
Movilele din Câmpul Burcilor

202 Săritori
202 Toponimie
Săritoarea lui Negru Vodă

204 Poieni
204 Toponimie
Groapa Masa Bâra
Poiana Țigăncii
Poiana Tătarilor
Plaiul Tătarilor

218 Văi
218 Toponimie
Rătezel
Valea Dediului
Valea Oanei
Valea Urdei
Valea Doamnei. Colțul Doamnei

226 Glosar

232 Bibliografie

234 Cuprins

Televiziunea (COSTE-CERDAN & LE DIBERDER 1986)

 Nathalie Coste-Cerdan & Alain Le Diberder, Televiziunea, Humanitas / Sociologie - Repere - 1, București, 1991, 165 p. 

5 Introducere

10 I. Sisteme televizuale
1. Sistemul tehnic
2. Sistemul economic

22 II. Modelul american sau economia rețelelor
1. Caracteristici generale ale modelului
2. Cazul Statelor Unite: trei Molohi

34 III. Modele europene 
1. Trăsăturile principale ale modelului european
2. Două exemple: Marea Britanie și Italia

59 IV. Televiziuni ale sărăciei
1. Sănătatea de fier a televiziunii din Est
2. Televiziunea din Asia săracă
3. Africa

69 V. De ce este scumpă televiziunea?
1. Programele
2. Celelalte cheltuieli

86 VI. Resursele
1. Finanțarea publică sau parapublică
2. Finanțarea prin publicitate
3. Celelalte tipuri de resurse

108 VII. Gestiunea unui post de televiziune
1. Două aspecte specifice ale unei întreprinderi de televiziune
2. Particularitățile gestiunii televiziunii
3. Strategiile întreprinderilor

128 VIII. Războiul televiziunilor 
1. Există un model dominant?
2. Rezistența europeană... și eșecurile

145 IX. Ravagiile televiziunii

156 Concluzii

160 Glosar

162 Bibliografie

coperta IV
Cum se măsoară audiența posturilor de televiziune? Care este influența indicatorilor de urmărire asupra programării? De ce programe ca Dallas sunt mai degrabă cumpărate decât produse? Televiziunea de mâine va trebui plătită mai scump? Televiziunea amenință dezvoltarea celorlalte mijloace de comunicare în masă? Cum funcționează televiziunea în lume? Este oare televiziunea un vector de „americanizare” a planetei?
Nathalie Coste-Cerdan, cercetătoare la INA (Institutul Național pentru Audiovizual), apoi la BIPB (Biroul de Informații și Prognoze în Economie) din Franța, este specialistă în domeniul sistemelor tele-vizuale.
Alain Le Diberdier, director pentru studiul comunicațiilor la BIPE, este autorul lucrării La production des reseaux de telecommunications, în colecția Economica, 1983.

„Nu sunt turnul Eiffel” de Ecaterina Oproiu (TUDORA 1986)

 C. Tudora, Scena. „Nu sunt turnul Eiffel” de Ecaterina Oproiu, „Tomis”, Constanța, 1986

Natură gravă, reflexivă, regizorul Dominic Dembinski trebuie, s-ar spune, să se confrunte cu acele texte, mai cu seamă, problematice și grave, solicitând, în special, spiritul. Căutarea unor submerse sensuri existențiale, decuparea filoanelor poematice posibile, analiza psihologică și interesul pentru dezbaterea unor idei care să dezvăluie cât mai adânc umanitatea sau, dimpotrivă, suficiența unor personaje, modul în care acestea înțeleg sau nu să se implice în viața agorei, cu toate ale sale, iată doar câteva atributele montărilor care i-au adus acestui tânăr regizor constănțean consacrarea și, nu de mult, un premiu de regie la „Gala de teatru contemporan” de la Brașov. Încă de la primele sale spectacole se putea totuși, sesiza, și un oarecare gust al ironiei subțiri, al satirei incisive, dintr-o la fel de irepresibilă, s-ar zice, nevoie de a pune textul (sau subtextul dramatic) într-o ecuație polemică, necesară, pentru a-i decoda mai exact structurile ascunse. Iată, însă, că odată cu Revelion la baia cu aburi, e detectabilă tendința, surprinzătoare (dacă e să o raportăm la toate temperamentele cunoscute, sau, poate, numai aparente ale regizorului), spre comedii de situații și caractere. O comedie plină de vervă și culoare, care demonstra nu doar că regizorul știe să dozeze umorul și satira, dar, mai ales, să facă din toate atuurile comediei tot atâtea atuuri puternice, folosind din plin virtuțile terapeutice ale râsului, cât și capacitatea sa demascatoare. Or, după un atare demers, abordarea musicalului ca gen proxim de exprimare nu ne mai surprinde cine știe cât. E limpede că Dembinschi vrea să demonstreze că, indiferent de temperament, regizorul trebuie să se manifeste multiplu, fără prejudecăți, cu adevărat contând exprimarea cît mai originală, prin idei cât mai originale, conturarea unei viziuni integratoare, a unui stil distinct etc. 

Musicalul la care ne referim și care este, de fapt, premiera constănțeană a piesei Nu sunt turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu, reafirmă calitățile regizorale mai sus enunțate, atrăgând, totodată, atenția asupra unui mod foarte personal de tratare scenică a genului cu pricina. De la ridicarea cortinei chiar, Dembinschi - secondat excelent, și de această dată, de scenograful Constantin Ciubotariu, care asigură imaginii plasticitate și funcționalitate, într-o remarcabilă cheie metaforică - pare a declara că-l interesează musicalul nu pentru a-și mări, cu orice preț, cota de popularitate, cât pentru a comunica cu spectatorul pe o lungime de undă, care, la ora actuală, i se pare mai potrivită. Că este vorba tot de necesitatea unei acute comunicări, își dă seama oricine urmărește jocul prim-planurilor și accentelor ideatice și nu se lasă furat de cantabilitatea muzicii (realizată, se vede, într-un moment de bună inspirație, de compozitorul Ion Cristinoiu) și rimând, atât de firesc, pe tot parcursul, cu forma de zile mari a actorilor. Oare ei, actorii, și-au pus la punct mersul, ținuta, gestica într-atât pentru a demonstra că musicalul este un gen la el acasă, aici, ori, convins de forma excelentă a trupei, de capacitățile sale reale de a aborda un gen care solicită, îndeobște, total, actorul, el, regizorul a hotărât în cunoștință de cauză montarea unui musical? Dar, parcă mai are importanță, de vreme ce spectacolul impune cu atâta firesc tinerețea unei echipe reunind actori de frunte ai teatrului, de generații atât de diferite? Ce impuls secret a declanșat, cu atâta forță, energiile creatoare ale acestor artiști atât de diferiți structural, dacă i-a făcut să cânte, să danseze, să dea viață cu atâta înțelegere și suflet partiturii, să se manifeste, realmente, ca o echipă tânără și omogenă? Este fluxul mereu proaspăt al zbaterilor și căutării personajelor piesei Ecaterinei Oproiu, fluxul unor întrebări și răspunsuri despre viața cea de toate zilele, despre dragoste și suferință, despre împlinire și ratare, este acea indicibilă emoție artistică unificatoare aducând la același numitor comun interesul tuturor și sublimându-l, la rându-i, în emoție artistică? Oricum, fiecare actor din distribuție a încercat să dea cât mai mult pentru reușita montării, construind personaje vii și puternice, capabile să susțină ideile și simbolurile puse în circulație de text. Sobru, dar nu excesiv, de o autentică tinerețe a spiritului, Vasile Cojocaru dovedește armonie și finețe nu numai în felul în care rostește și filtrează cuvântul dramatic, încărcându-l cu multiple și fremătătoare semne interioare, dar și în felul se mișcă, suplu și elegant, sau cântă. Nina Udrescu întruchipează o Ea nu mai puțin interesantă, cu tensiuni străluminând din interior fiecare replică fără urmă de sentimentalism. E, aici, o suferință a idealurilor frânte de propriul preaplin, ori de înălțimi derizorii, o luptă patetică cu limitele invizibile din noi, gradată memorabil de protagoniști. Este punctul la care se raportează micile sau marile bucurii și necazuri cotidiene și existențiale ale celorlalți, într-o antiteză menită să pună în valoare viața cu țel, dragostea cu dragoste, frumusețea cu feminitatea realizată social și familial etc. Ileana Ploscaru compune, din linii când aspre și iuți, când molcome și sentimentale, un portret realist, în timp ce Emil Bîrlădeanu, unul ușor expresionist, și, care, totuși, nu distonează, dată fiind experiența, talentul și inteligența actorului. Un tandem care funcționează remarcabil este realizat de Diana Cheregi și Elena Gurgulescu. Apariții meritorii au Lică Gherghilescu și Minodora Condur, întregind astfel imaginea de tonică și incitantă forme a unei trupe aflate în plimă afirmare tinerească.

„Debut” („TOMIS” 198?)

 G. R., Debut, „Tomis”, Constanța, 198?

Adriana Tarsina percepe lumea prin lentila specifică senzorialului. Versurile configurează cu predilecție un singur sentiment, surprins uneori în ipostază suavă, adeseori în ipostază ardentă, și alcătuiesc metafore simple (dar nu simpliste!), ivite parcă din apetența pentru exactitate a unui geometru. Simbioza tensionantă între o singurătate fragilă și devoranta dorință de a comunica un univers semenilor determină spunerea, care în acest caz este poetică. Puterea de a concentra fiorul inefabil în expresie, simțul sigur pentru textul care nu opacizează, ci permite reverberația largă, sunt, deocamdată, însemnele unui posibil drum spre poezie.

„Argument” („TOMIS” 198?)

 V. S., Argument, „Tomis”, Constanța, 198?

Ultimii ani au marcat și pentru tineretul constănțean o efervescență a artei interpretative,  festivalul național „Cântarea României” reprezentând un prilej minunat de afirmare a talentelor autentice. După nici doi ani și jumătate de la înființare, prin muncă susținută, sub îndrumarea perseverentului și avizatului săi inițiator, prof. G. Eugen Doinaru, Studioul artei tinere „Eveniment” se poate mândri cu succese definitorii. Afluență mereu crescândă a membrilor în raport cu creșterea exigențelor a dus la necesitatea înființării unor secții cu spectacole de sine stătătoare prezentate public sau în competiții naționale.

Secția teatru-poezie s-a impus cu necesitate, tinerii afirmându-și platforma artistică prin recitaluri sau dramatizări originale. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate Cei doi realizatori (de multe ori și interpreți) - profesorii Valentin Sgarcea și Mircea Pânzaru - au pus bazele unei orientări stilistice proprii, munca asupra textului literar desfășurându-se într-o perfectă armonie, efectul scenic scontat găsindu-și de fiecare dată drumul spre spectatorul de teatru. Slujind verbul, adaptându-l vizual, regizorii și interpreții  tind, deja, spre realizări de anvergură, după ce, în urma unor îndelungate căutări, au obținut premii în competiții de ținută (Festivalul de poezie „Nichita Stănescu” - Ploiești, 1984; Festivalul de umor Bistrița Năsăud - 1985; Festivalul de poezie „Lucian Blaga” - Sebeș-Alba, 1985)

Succeselor regizorale li se adaugă, firesc, și cele individuale, parte din ele datorate lui M. Pânzaru.

Intențiile mărturisite ale îndrumătorului grupării de la „Eveniment” se întâlnesc cu aspirațiile realizatorilor: înființarea studioului artei tinere. O sarcină asumată care obligă. Dragostea de frumos își va găsi, astfel, împlinirea, slujind arta socialistă, marea ei deschidere actuală. Studioul, dornic să-și împrospăteze forțele, are ușile deschise oricărui tânăr dotat, aspirant la arta scenică. Proiectele sunt ambițioase: „11 elegii” de N. Stănescu, un recital Eminescu, o dramatizare a unei povestiri de I. Groșan, un text satiric, precum și texte originale

„Lumea almanah 86” (”LUMEA” 1986)

 „Lumea almanah 86”,„Lumea”, București, 1986

3 ***, Epoca Ceaușescu. 1965-1985. Prestigioasă afirmare a României socialiste pe scena politicii mondiale
În consens cu interesele vitale ale națiunii române, cu cauza păcii și conlucrării
Fermă promovare a unor noi relații între state
Nedezmințită continuitate de acțiune și inițiativă
Ample relații de conlucrare cu toate statele
Priorități de acțiune, înaltă responsabilitate pentru destinele de pace ale omenirii
4 ***, Contribuții concrete pentru încetarea cursei înarmărilor, pentru dezarmare
5 ***, Pentru o Europă a securității, cooperării și păcii
7 ***, Pentru afirmarea noilor principii de relații și excluderea forței din viața internațională

10 ***, România la Națiunile Unite. Înaltă răspundere pentru destinele de pace ale umanității

14 dr. Ioan Voicu, Semnificația unei aniversări. Trei decenii de la primirea României în Organizația Națiunilor Unite

18 Ioan Timofte, Anul Internațional al Tineretului. Viitorul tinerei generații, viitorul planetei
Sub deviza angajării responsabile
O concluzie cu valoare de simbol: Terra întinerește
Participare - Dezvoltare - Pace
Inițiatică oportună, cu profund ecou mondial
Un imperativ: continuitatea

22 Nicolae Chilie, ONU 40. Certitudini și speranțe, New York, octombrie 1985
Repere ale maturității
Un „turn Babel” modern? Nu
Atmosfera sesiunilor
Din „tainele” Secretariatului
Ziariștii - ce fac, ce văd
Pământul e unul

29 Liana Enescu, Pretutindeni trăiesc oameni
Războiul „tronului de aur”
Yoruba și denumirile controversate
Dogonii - sate pe stânci

33 Anca Voican, Omul și natura. În apărarea unui „muzeu viu”

34 George Serafin, 1000+1. Muzeul Picasso din Paris

35 ***, Ce se mai întâmplă în lume
Conferință cu bucluc
Televizor la Zoo
Prea târziu
Zbor cu mașina de spălat
Curajul de a pilota
Spray-ul polițist
Fantezia prenumelor
Întâlnirea de la Piccadilly Circus
Ursuleți și canguri
Privilegiu pierdut
Eroare auditivă

36 Rodica Dumitrescu, „Titanic” - așteptare de 73 de ani
38 ***, Greșelile, „Vendredi, Samedi, Dimanche”

45 M. Șetraru, Caleidoscop. Insulele Canare păstrează încă multe mistere

46 George Serafin, 1000+1.
Sophia et comp
Ziua în care peștii

47 ***, Lumea de ieri. Lumea de azi. Lumea de mâine
Veneția, un mare șantier din Europa
Șah cu tigri și cămile

48 George Serafin, 1000+1. Și a apărut și bufnița...

49 Laura Mina, Caleidoscop. Beijing-ul subteran

50 ***, Lumea de ieri. Lumea de azi. Lumea de mâine
Jut, satul „cel mai înalt” din Europa
Mount St. Helens - un laborator al vulcanologiei
„Pâinea beduinilor”

51 Lev Bezimenski, Diplomația secretă caută să salveze cel de al treilea Reich. Încercări eșuate
Prințul Hohenlohe intră în scenă
Mai întâi, în Elveția
Profesorul Reinhard Honn dă o mână de ajutor
Quisling-ul Elveției
Scrisoarea către Kelly
Apare Allen F. Dulles
„Barbarossa” însuflețește jocul
Dacă și Papa...?
Arens dezvăluie identitatea lui „Bull”
Toată „lumea bună” face spionaj
„Dl. Paulus” acceptă invitația
„Greșeala”...
„Desene politice” fantastice
Cu sau fără Hitler?!
„Relații amicale”
Reinhard Spitzi relatează
Schellenberg își dă acordul
În spatele pseudonimului „Roberts”
Filiera spaniolă
Raportul agentului SS nr. 144/7957
Ciudatele inițiative ale arhiepiscopului de New York
Cu gândul la viitorul războiului
„Orice, numai să nu intre rușii în Germania”
Bruce Hopper inaugurează filiala AIS de la Stockholm
Maseurul Kersten își schimbă meseria
Microradiografia „unei păci de compromis”
”Fortitude” într-o nouă versiune

57 George Serafin, 1000+1.
Super-spion, dar ... victimă
Pe aripile vântului...

68 George Serafin, 1000+1.
Prin foame, spre beneficii
Andorra și Europa

71 M. Șetraru, Caleidoscop. Pe urmele ghețarilor planetei

72 Vasile Crișu, Dicționar de materii prime
Diamante
Zirconiu
Molibden
Pământuri rare

73 George Serafin, 1000+1

74 George Serafin, 1000+1
Student la 70 de ani
Maiestatea sa „J. R.”

75 George Serafin, 1000+1. Ce s-a întâmplat cu Coca-Cola?

76 ***, Caleidoscop. Despre spaime și fobii

77 Florea Ceaușescu, Reportaj pe glob. De la Prado la Valle de Los Caidos

80 Laura Mina, Știința - prezent și viitor. În urmărirea unei comete

81 Eugen Preda, Lexicon Lumea
Act final
ASATS
ASEAN
COCOM
Complex militar -industrial
Eminența cenușie
Mari Puteri
Națiunile Unite
Sfere de influență
Statele din prima linie
Zona cenușie

82 George Serafin, 1000+1. Kalahari - sau lupta pentru supraviețuire

86 ***, Caleidoscop. Elixir de viață lungă

89 Pompiliu Diplan, Știința - prezent și viitor. Inteligența artificială - posibilitate reală sau utopie?
De la „pre-computer”
... la computere
De la R2-D2 la „KIPS”
„Expert Systems”
Gândirea despre gândire
A cincea generație

83 George Serafin, 1000+1
Mumia și civilizația
Un cowboy alergic... la cai

94 dr. Ilie Șerbănescu, Solul și hrana omenirii
De la „lumea moartă la „lumea vie”
Regenerabil, dar nu în orice condiții
Cultivat - cultivabil
Repartizare neuniformă
Bătălia randamentelor
Irigațiile
Mecanizarea și chimizarea
Dăunătorii
Ameliorarea soiurilor
„Resursa cea mai prețioasă, dar și cea mai maltrată!
Deșertificarea
Sărăturarea și înmlăștinrarea
Miza unui avertisment

103 George Serafin, 1000+1

104 Bazil Ștefan,„Minunile apei”
Circuitul natural
„Adversarii” pământului: apa sau omul?
Rezervele subterane: resurse neregenerabile
Ploaie, dar ce fel de ploaie?
Apa și sănătatea

109 George Serafin, 1000+1. Pe „drumul mătăsii”

110 Laura Mina, Caleidoscop. Norii și cutremurele

111 Romeo Nădășan, De la „blestemul faraonilor” la știință
Nașterea unui mit
Intervine știința
Și... „blestemul Jagellonilor”

112 ***, Caleidoscop. Taina mormintelor maya

113 Dumitru Sultan, Procesul lui Eichmann

123 George Serafin, 1000+1

124 Florea Țuiu, Mathausen - 5 mai

127 George Serafin, 1000+1. Monumentele Romei - sub clopot de sticlă?

128 ***, Ce se mai întâmplă în lume...
Halley și suvenirurile
Nessie revine?
Daune de 63 de milioane
Fără îmbrăcăminte
Vânătoarea de avioane - strict interzisă
Morcov cu inel
Puterea de a convinge
La dejun, diamante
Sfaturi rele

129 M. Lazăr, Caleidoscop. Un muzeu original

129 George Serafin, Caleidoscop. Un nou flagel?

132 Ion Stoica, Strategia metalelor strategice
De la „mineralele rare” la „minerale strategice”
O criză a anilor 80?
4+4+... „călcâie ale lui Ahile”
Trasee posibile într-o cursă secretă
... Străluciri de licurici într-o mare de întuneric
„Dirijorii” din spatele unor uși blindate
Singura strategie viabilă

137 George Serafin, 1000+1
Sfinxul a vorbit
„Cumpărați un zgârie-nor!”
Robotul portretist

138 Romeo Nădășan, Din lumea capitalului. „Noi săraci” ai lumii bogate
SUA: „Un scandal social și moral”
Franța: „Mai tineri și mai disperați”
R. F. Germania: „Noua sărăcie”
Marea Britanie: „actualitatea romanelor lui Dickens”
O lume pentru cei bogați

141 Ștefan Zaides, Din lumea capitalului. „Viitorul? Ceva care nu mă atrage”
Acest teribil reflex al crizei economice...
„Fructele mâniei” în variantă modernă
„Autonegarea societății banului”
„Ostilitate, anatagonism”...

144 Aurel Dumitrescu, Din lumea capitalului. Secvențe din „Infernul Occident”
Parisul lui Prevert, Marsilia lui Mondoloni
Să nu uităm Palermo
Noile frontiere ale crimei organizate
Patru portrete diferite, același profil...

148 Liana Enescu, Caleidoscop. Orașul anului 2000?

M. S., Caleidoscop. Îmblânzitorii de șerpi

149 Vasile Crișu, Ce se mai întâmplă în lume. Fără bandaj negru și picior de lemn

50 Liviu Mureșan, Agenți neobișnuiți de informații: animalele
Porumbei, pescăruși, lilieci
Mai aproape de zilele noastre
„Sonerii de alarmă”, țânțari, delfini, balene
Gândaci de bucătărie, bacterii luminiscente
În sfârșit... câinele

157 George Serafin, 1000+1. Cea mai veche pasăre

158 Aurel Zamfirescu, Reportaj pe glob. Dakar - poartă a Africii spre lume

160 George Serafin, 1000+1. 
Baloane și miliarde
Cea mai aspră cursă

181 Ștefan Cârjă, De la A la Z
Apă
Broască
Canguri
Drum
Experiențe
Fluviu
Grotă
Hârtie
Intoxicații
Jucării
Kamikaze
Lapte
Manevre
Natură
Ogoare
Pescăruși
Record
Speculă
Tunel
Unelte
Vaccin
Zburător

184 ***, Știința - prezent și viitor.
Seleniu și vitamine
Vizualizarea vocii
Meșteri geniali
Molecule depoluante

186 B. Voina, Secretul băncilor elvețiene
Miliardele „discrete”
O ospitalitate deloc dezinteresată
Un contencios dificil
Mai presus de orice bănuială?
Din țări bogate, din țări sărace
Sub pavăza legii
Sau, eludând rigorile legii
„Spălarea” banilor
„Aranjamente”
Scandaluri
Fuga capitalurilor, o preocupare
„Paradisuri” pentru cine?

175 Olga Gheorghe, Caleidoscop. Din istoria armelor de foc

176 Caleidoscop. Tehnica și „Mary Rose”

177 George Serafin. 1000+1

178 Reportaj pe glob. Bhutan: „Un regat cu fruntea în nori și cu picioarele pe pământ”
De la pădure la industrie
Un patrimoniu intact
„Nu vrem cadouri”
Viitorul - soluții și incertitudini

181 Eugen Preda, „Adevărul, întreg adevărul și numai adevărul”
Mistificare prin presă
Imperiul editorial
Ca stridia la acidul citric

184 George Serafin. 1000+1. Un „război” al statuilor

185 In vino veritas?

187 Arme nucleare la domiciliu!...

188 Nicolae Nicoară, Pleacă Anglia dintre... englezi?
„Keep Harrods British!”
„Anul acesta cine ne apără de străini?”

189 George Serafin. 1000+1. „Strawberry Fileds”

90 Cyrus Sulzberger, Portrete
De Gaulle despre de Gaulle - Lovitura de stat - Programul - Europa occidentală și identitatea națională -
Germania occidentală - Statele Unite - Omul din spatele măștii
Churchill - Londra, 19 mai 1955 - Londra, 10 iulie 1956
Montgomery - Londra, 22 martie 1963 - Lech, Austria 3 ianuarie 1958 - Paris, 13 mai 1963
Macmillan - Londra, 6 mai 1957 - Londra, 24 martie 1959
Nehru - New Delhi, 19 februarie 1957 - New Delhi, 20 februarie 1957
Nasser - Cairo, 10 august 1955 - Cairo, 23 martie 1958 - Cairo, 23 octombrie 1963

206 George Serafin. 1000+1. Cu toate pânzele sus!

207 Mirela Șetraru, Caleidoscop. Orașul Fantomă