„200 de zile mai devreme” (CEAUȘESCU & CONSTANTINIU & IONESCU 1984)

 Ilie Ceaușescu & Florin Constantiniu & Mihail Ionescu, 200 de zile mai devreme. Rolul României în scurtarea celui de-al doilea război mondial, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984

VII Cuvânt înainte

1 I. 2500 de ani de performanțe istorice. Rădăcinile în timp ale revoluției din august 1944
2 1.Rădăcinile istorice  milenare ale revoluției din august 1944
20 2.Antecedentele istorice imediate ale revoluției din august 1944
38 3.Partidul Comunist Român, organizatorul și conducătorul mișcării de rezistență din România

57 II. Desfășurarea victorioasă a revoluției
67 1.Victoria în Capitală
71 2.Lupta pentru petrol
74 3.Lichidarea inamicului hitlerist în celelalte regiuni ale țării

107 III. Consecințele militar-strategice ale revoluției române din august 1944 asupra desfășurării celui de-al doilea război mondial
107 1.Importanța strategică a României în ansamblul războiului în vara anului 1944
115 2.„În clipa când nu se precizase clar înfrângerea Germaniei”
122 3.Prăbușirea defensivei germane la aripa de sud a frontului sovieto-german
130 4.„Cel mai larg flanc deschis în războiul modern”
137 5.O uriașă translație de front
144 6.Schimbare în balanța de forțe a coalițiilor în conflict
147 7.O înfrângere mai mare decât victoria din Polonia
148 8.O medie zilnică de 19.000 kmp smulși ocupației germane

152 IV. Consecințele logistice ale revoluției române din august 1944

166 V. Consecințele politice ale revoluției române din august 1944
167 Criza politică din Ungaria
170 Criza politică din Bulgaria
177 Criza politică din Croația
180 Criza politică din Finlanda

184 VI. 23 August 1944 - începutul unui noi era în istoria poporului român
184 1.Începutul procesului revoluționar
188 2.Participarea României la războiul antihitlerist
214 3.Independența - obiectiv suprem al politicii externe a României

„Cronică dobrogeană” (TAVITIAN 1984)

 Simion Tavitian, Cronică dobrogeană, Ed. Politică, București, 1984, 314 p.

5 Cuvânt înainte

9 Pe drumul prefacerilor revoluționare

46 Transformări revoluționare pe meleaguri tulcene

75 Începutul unei epopei

88 Purtătorii ștafetei unei glorioase tradiții muncitorești

97 Constructorii giganților cărăuși ai mărilor

104 Citadela petrochimiei românești

109 Prima poartă spre lume

117 Pe magistrala albastră Dunăre - Marea Neagră

124 O meserie a temerarilor și a temerității

132 Orașul își deschide aripile

138 Cercetările marine în raport cu interesele economiei naționale

149 Preocupări constante pentru nou, pentru eficient

162 La Palas, pe urmele „Lânii de aur”

176 Verticala urbanității

199 Pe noi coordonate revoluționare ale cunoașterii active, creatoare

220 Activistul cultural - propagandist înflăcărat al înaltelor idealuri ale socialismului

248 În slujba omului, a sănătății sale

261 Comori de artă

279 Riviera românească a Mării Negre

287 Vatra arheologică a perenității noastre

„Lumea. Caiet de vacanță 1984”

 „Lumea”, Lumea. Caiet de vacanță 1984, București

1 Partidul, Ceaușescu, România

3 dr. Ilie Șerbănescu, România 40 1944-1984 - Ani de mari victorii, de puternică afirmare în conștiința lumii

11 Doina Topor, Epoca Ceaușescu - Sub semnul celor mai strălucite împliniri ale națiunii noaste socialiste

14 I. Madoșa, România 40 1944-1984 - Prestigiul unei politici consacrate păcii și colaborării, soluționării marilor probleme ale omenirii

15 Ceaușescu-România - Întâlniri, convorbiri, întrevederi în țară și în străinătate

16 Liana Enescu, România 40 1944-1984 - Independența-fundament al propășirii națiunii noastre socialiste, al politicii sale de colaborare internațională

19 Anca Voican, România 40 1944-1984 - Inițiativele românești de pace și dezarmare-înaltă răspundere pentru destinele omenirii

20 Dezarmarea - inițiative și acțiuni de largă rezonanță

25 Aurel Zamfirescu, România 40 1944-1984 - Ceaușescu, România, Pace - Mari idei confirmate de viață

26 I. O., Știință și conștiință pentru pace

28 Doina Topor, Tânăra generație sub semnul devizei mobilizatoare „Participare, Dezvoltare, Pace”

31 general-locotenent dr. Ilie Ceaușescu, România 40 1944-1984 - Memoria mereu vie a istoriei de luptă eroică pentru independența și propășirea patriei - Armata română în revoluția de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă

37 dr. Gheorghe Unc, România 40 1944-1984 - Memoria mereu vie a istoriei de luptă eroică pentru independența și propășirea patriei - 23 August 1944 în conștiința lumii

40 dr. Ion Calafeteanu, Ceaușescu, România, Pace - Memoria mereu vie a istoriei de luptă eroică pentru independența și propășirea patriei - 1939-1984 Ecoul peste timp al unei înălțătoare pilde de patriotism

45 Ilie Olteanu, Arme și oameni - „șocul prezentului”

46 Împotriva eurorachetelor - „o bătălie în marș”

48 „Lungul braț al puterii militare”... și „buzunarele” omenirii (Extrase din raportul anual „Cheltuieli militare și sociale pe plan mondial - 1983” - de Ruth Leger Sivard

64 Ce este „războiul stelelor”?

69 1000+1

70 Dimensiunile cosmice ale „pragului militar” (din studiul lui Daniel Deudney, cercetător la Worldwatch Institute, SUA, apărut în revista „Foreign Policy”)

72 1000+1

73 „Der Spiegel”,  „La 40000 km”

76 C. Constantinescu, 1000+1

77 George Serafin, O certă consecință a unui război nuclear - catastrofa climatică

80 Mihai Coruț, Cosmosul pașnic

87 dr. Ilie Șerbănescu, Urgența dezamorsării unei „bombe cu explozie întârziată”

89 1000+1

90 Crăciun Ionescu, Fețe văzute și nevăzute ale războiului din Liban

100 ***, Aborigenii Australiei

103 Constantin Țintea, Pirații mărilor în secolul 20

105 1000+1

106 Pe Tapajos, printre căutătorii de aur (traducere și prelucrare de Anca Voican)

111 Stelian Țurlea, Reportaj p eglob - Norton I și leii de mare

112 1000+1

113 Petre Mocenco, Operațiunea „Citadela”

116 1000+1

117 M. S., Caleidoscop - ONU văzut de aproape

120 Din dosarele secrete ale unui medic legist de la Hollywood

124 1000+1

125 Aurel Zamfirescu, Tombouctou în căutarea trecutului

126 În lumea științei - Mesajul galaxiilor

130 În lumea științei - „Ingineria genetică” și viitorul plantelor

132 1000+1

133 C.Constantinescu, Caleidoscop - Drogul: „lovitura de măciucă”

134 Aurel Dumitrescu, Însoțindu-l pe Maigret

138 „The Company” redivivus (adaptare după „Der Spiegel” de Romeo Nădășan)

140 „Nu vă alarmați: CIA la telefon”... (traducere și adaptare de Luigi Toma)

143 R.N., Hitchcock totdeauna surprinzător

144 1000+1

145 Neagu Udroiu, Reportaj pe glob - Sevilla: „Astăzi închis. Bărbierul plecat la operă!”

148 Mirela Șetraru, Caleidoscop - Enigmele Insulei Paștelui

149 Acest drog numit... zahăr (extras din interviul acordat de dr. C. Schaller săptămânalului elvețian „L Echo”)

150 M. Vlad, „Imperiul Getty”: dolari, dispute, drame

157 1000+1

158 1000+1

159 Romeo Nădășan, Lumea de ieri. Lumea de azi. Lumea de mâine

161 Florea Țuiu, Reportaj pe glob - Xian

167 1000+1

168 Ultimele clipe ale lui Salvador Allende

175 1000+1

176 1000+1

177 I. Madoșa, Memorie pentru viitor. Acropole 2500

179 Mohendjo-Daro: cinci mii de ani de istorie

181 Mirela Șetraru, Olinda

182 Misiuni contra Abwehr (prezentare, traducere și adaptare Rodica Dumitrescu)

189 1000+1

193 1000+1

197 1000+1

202 1000+1

203 Romeo Nădășan, Ororile sectelor - afaceri cu credulitatea și teama de viitor

206 Lumea de ieri. Lumea de azi. Lumea de mâine

„Virgil Teodorescu” („TOMIS” 1984)

 ?, Virgil Teodorescu, „Tomis”, Constanța, iunie 1984

Poetul Virgil Teodorescu s-a născut la 15 iunie 1909 în comuna Cobadin din județul Constanța. În acest început de vară aniversează 75 de ani. Activitatea de creație literară a început-o încă de pe vremea când era elev la Liceul „Mircea cel Bătrân” din Constanța. Opera sa poetică se derulează, așadar, de-a lungul a peste cinci decenii.

- Stimate Virgil Teodorescu, în ultimii ani am stat deseori de vorbă despre viața și creația dv.  Acum, în acest moment aniversar, v-aș propune să facem o scurtă retrospectivă. Deci, cu ce să începem?
+ Să zicem, cu debutul meu ca poet. Dacă ar fi să păstrez un criteriu strict cronologic, am debutat prin anul 1926, în Anuarul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța, unde eram elev. Al doilea debut, și poate cel real, s-a produs în 1928, când Tudor Arghezi mi-a publicat un număr destul de mare de poezii în prima serie a Biletelor de papagal, poezii pe care le-am semnat cu pseudonimul Virgil Rareș. Eu nu l-am cunoscut niciodată personal pe Arghezi, dar cel de-al doilea debut al meu a fost marcat de influența poeziei sale. Al treilea debut s-a produs în 1932, când împreună cu Tașcu Gheorghiu și Mircea Pavelescu, am scos la Constanța, revista Liceu. 

- Ajungem astfel la apariția primului volum de poezie semnat de Virgil Teodorescu.
+ Da. „Blănurile oceanelor”, publicat în 1945. Apoi au urmat mereu alte volume de poezii originale sau traduceri. Cred că sunt peste 20 la număr.

- Dintre toate cărțile publicate de dv., care vă este cea mai apropiată sau care satisface cel mai mult exigențele dv.?

+ Mi-ar fi foarte greu să decid. Fiecare carte, de la scriere până la apariție, are istoria ei strâns legată de evenimentele și transformările ivite în societate, în gândire, în lupta dintre contrarii și de câte alte lucruri mărunte din viața de toate zilele. Uneori nu-mi place cartea în întregime, ci numai unele poeme din ea. Un lucru pot spune cu precizie: cărțile mele sunt unele lângă altele și se întâlnesc toate la țărmul mării, căci, la urma urmei, am trăit și trăiesc viața mării. Este firesc, am descoperit lumea privind-o printr-o fantastică fereastră dintre Dunăre și Marea Neagră, iradiant ax de rotire a fanteziei, observației și sensibilității mele.

- Care socotiți că este locul poetului în societate, printre semenii săi?

+ Eu îl văd undeva înainte, nu în frunte (asta e altceva), chiar înaintea locului său propriu. El este chemat să dea impuls schimbărilor radicale la care aspiră, cu alte mijloace decât fac toți oamenii, plecând de la activitatea care îi este proprie. Imaginația poetului sau, cu alte cuvinte, forța lui de invenție se va feri să urmeze un itinerar artificial. Unui poet care se îndoiește de realitatea concretă i se atrofiază puterea de penetrație. Să nu uităm că el este acela care, deformând cu precizie, provoacă întâlnirea omului cu el însuși. 

- Dacă am vorbit despre poet, să vorbim și despre poezie.

+ Am considerat întotdeauna poezia un realism deschis, adică o excepțională reflexie a realului, nu în oglinda apei, ci în adâncul pământului, acolo unde își are lăcașul lava incandescentă înainte de a izbucni la suprafață, acolo, unde se află, probabil, ca o cicatrice palidă, imensa prăpastie din care s-a desprins luna. Am socotit de datoria mea să ofer societății un sistem de gândire poetică nou, care respinge tot ce era defunct sau în stare de putrefacție. Această gândire nu poate fi altfel decât activă, căci ea duce o luptă neobosită și crâncenă cu tot ce este vechi, favorizând apariția și dezvoltarea germenilor noului. Am mai spus-o și o repet: orice artist este exponentul epocii sale, iar opera sa nu face decât să exprime epoca; așadar, o artă nouă nu se poate naște cu prețul sacrificării rolului activ al cunoașterii, nici cu prețul uzurpării așa zisei „subiectivități”, pentru că poezia fără subiectivitate este o poezie fără poet și duce, fără putință de scăpare, la formalism.  

- Cum apreciați actul de creație?

+ După mine, creația nu poate fi altceva decât o experiență de viață. Imaginea nu poate fi altceva decât o experiență socială cristalizată.

- Iar expresia poetică, limbajul?

+ Fără el, această experiență de viață rămâne lipsită de valoare. Consider limbajul nu numai mijlocul principal al expresiei poetice, ci o construcție concretă, dacă vreți, un imens glob de cristal în continuă rotire. Cuvântul are aceleași atribute, pentru mine, ca apa, focul, pământul, aerul, care, atunci când dispar, dispare și viața. Cuvântul nu îmbătrânește niciodată. 

- De fapt, toate acestea constituie exprimarea unei profesiuni de credință...

+ Desigur, dar să nu credeți că mă închin limbajului în calitate de limbaj, așa după cum nu mă închin nici tehnicii artistice în sine. Geneza poeziei mele - așa cred și așa concep eu - vine de departe, din noaptea boreală a poemului și tinde spre o primăvară fabuloasă. 

- Ce părere aveți că, în genere, critica literară v-a numit poet suprarealist?

+ Pe această temă s-ar putea discuta mult. Părerile pro și contra sunt numeroase. Totuși, aș dori să spun că suprarealismul nu trebuie confundat cu alte curente de avangardă, aproape contemporane cu apariția lui... Tehnicile suprarealismului sunt extraordinar de fecunde, dar trebuie folosite în diversitatea lor omogenă, în slujba aceluiași scop. Aparțin acelei generații de poeți care continuă și azi să fie animați de dorința eliberării totale a expresiei umane, de dorința de a detecta acel imens teritoriu traversat de fluviul heraclidian, în care caracterul contradictoriu al termenilor, disimulați în propria lor esență, transformă, printr-o secretă mișcare de levitație, elementul fluid într-un neîntrerupt poem al mișcării, cu mii de fețe. Având drept ax central această concepție, un grup de poeți am alcătuit în perioada interbelică, grupul suprarealist român, care s-a impus, apoi, pe plan mondial. Odată cu apariția primului volum, critica mă socotește integrat momentului suprarealist al literaturii române.   

- Să ne reîntoarcem la Pontul Euxin. Marea v-a tălăzuit întotdeauna gândurile spre limanurile poetice...

+ Așa a fost și așa va fi mereu, pentru că toată ființa mea, respirația mea se trage de acolo, este acolo unde am văzut lumina zilei, unde mi-am petrecut copilăria și tinerețea, unde am învățat, unde am iubit, unde am intrat - tânăr fiind - în mișcarea revoluționară a tineretului în anii ilegalității. Tot ce am trăit și am făcut în acești 75 de ani este organic legat de pământul natal, de acea fereastră de vis dintre Dunăre și mare. Am iubit dintotdeauna pământul Dobrogei și cu atât mai mult îl iubesc acum: sunt mândru și fericit când văd Dobrogea de azi, acest adevărat miracol al României socialiste. Nu că aș vrea să-l imit pe Eminescu, dar poate vă amintiți că într-un poem al meu intitulat „Mare nostrum” a scris următoarele versuri: „Acesta este patul pe care aș vrea să dorm / să dorm cumplit și să visez enorm / (...) / această suprafață de nesfârșit orgoliu / este castelul meu de vis și doliu / magnetică arenă, la fiecare leghe / pierea decorticat un turn de veghe”.   

„Întâlniri cu cititorii” (DUNĂREANU 1984)

O. Dunăreanu,  Întâlniri cu cititorii, „Tomis”, Constanța, iunie 1984

*

Marți, 29 mai, la Librăria „Mihai Eminescu” din Constanța s-a lansat, în prezența autoarei, volumul de versuri pentru copii Cărticica de la mare de Sanda Ghinea. Cartea a fost prezentată de criticul literar al revistei „Tomis”, Gabriel Rusu. Din partea editurii „Ion Creangă” au fost prezenți Jenica Panaitescu (director adjunct) și Passionaria Stoicescu (redactor).

A doua zi, poeta Sanda Ghinea și redactorii editurii „Ion Creangă” au participat la o șezătoare cu micii cititori, organizată de secția pentru copii și tineret a Bibliotecii județene.

*

Vineri, 1 iunie, în sala Bibliotecii Casei de cultură a sindicatelor din Constanța a avut loc întâlnirea cu publicistul Constantin Cioroiu, prilejuită de apariția noii sale cărți Călători la Pontul Euxin.  Despre preocupările publicistice ale autorului și despre semnificațiile istorice, culturale, literare și bibliografice ale recentei lucrări au vorbit: O. Dunăreanu, dr. Gheorghe Dumitrașcu, dr. Constanța Călinescu și Constantin Zamfir, directorul Bibliotecii județene.

„Mihail Sadoveanu” (DUNĂREANU 1984)

 O. Dunăreanu, Mihail Sadoveanu, „Tomis”, Constanța, mai 1984

Un cenaclu viu, marcat de o perpetuă tinerețe. tot mai prezent în ambianța culturală a orașului este și cenaclul „Mihail Sadoveanu” al Casei armatei din Constanța. Condus cu pasiune și pricepere de poetul-militar Ilie Marian și de neobositul animator cultural Geo Vlad, om dăruit cu toată ființa lui frumosului și prieteniilor adevărate, de suflet - cenaclul a dat, în perioada care s-a scurs de la începutul anului până acum, posibilitatea exprimării și confruntării cu publicul unui număr mare de creatori, îndeosebi, așa cum era și firesc, unor creatori de poezie, proză, artă plastică, fotografie, interpreți de muzică folk - provenind din rândurile militarilor și familiilor acestora. Au fost supuse unui sincer și deschis schimb de opinii, fiind bine primite, încurajate, reliefându-se calitățile și scăderile, versurile lui Anton Gagiu, Cătălina Cucu, Teofil Vieru, Mircea Lungu, proza satirică a lui Nicolae Necula, expoziția de fotografie a lui Alexandru Căliminte și cea de grafică a lui Viorel Oprea. Poeții Cristian Pricop și Virgil Bostănaru - cu recitaluri de poeme - profesorii Ion Bădică și Vladimir Bălănică - cu expuneri de istorie literară - pictorul și publicistul Valentin Donici - cu comentarii despre artele plastice - au nuanțat cu inspirație și sensibilitate, în postura delicată de invitați, atmosfera ședințelor de lucru ale cenaclului. Tinerii folkiști Elena Axinte și Cristian Timofte, grupul Polifonic s-au dovedit a fi, la fiecare participare, originali, talentați și în vervă.

„Nicoară Potcoavă” (SADOVEANU 1952)

 Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă, Dacia/Bibliografie școlară (V. Moldovan), Cluj-Napoca, 1984, 239 p.

3 Victoria Moldovan, Prefață

18 Tabel cronologic

21 Bibliografie critică selectivă

23 I.La hanul lui Gorașcu Haramin

31 II.Sfat în doi și întâlnire cu mai mulți 

35 III.Popas la apa Moldovei

38 IV:Casa mazilului

42 V.Presvitera Olimbiada

49 VI.Vorbe, la casa logofătului Iorgu

55 VII.Povești vechi

58 VIII.Vânătoare sub piscul Bourei

64 IX.Badea Ghiță și căpităneasa

69 X.Nicoară Potcoavă și visurile nepoatei

74 XI.Județul lui Alexandru mezinul

79 XII.Ospăț de plecare

84 XIII.Sfat de drum

90 XIV.Mănăstirea cea din pustie

94. XV.Curtea lui Iurg

99 XVI.La Siret și la Prut

104. XVII.Căprioara

109 XVIII.Răzăși moldoveni

113 XIX.Solia căpitanului negrean

119 XX.Mezin cel viteaz

126 XXI.Amintiri de la apa Moldovei

131 XXII.Domnia sa Roman Barbă Roșă

137 XXIII.Cubi Lubiș filosof

145 XXIV.La Zid Negru

150 XXV.Moș Elisei Pokotilo

155 XXVI.Nălucire

160 XXVII.Vânătoare de cai sălbatici

164 XXVIII.Carte de la Olimbiada presvitera

170 XXIX.Ostroveni

175 XXX.Cigala

181 XXXI.Steaua cu coadă și alte semne

186 XXXII.Boierul de la Iampol

194 XXXIII.Sotniile trec Nistrul

200 XXXIV.La scaunul țării Moldovei

205 XXXV.Temelii ale puterii domnești

211 XXXVI.Divan de judecată

215 XXXVII.Prietenul și cumătrul Neculai Strămurare

22) XXXVIII.Aici, la curtea veche

228 XXXIX.Istorisirea cumătrului Neculai

234 Note

„In memoriam” („TOMIS” 1984)

 ***, In memoriam, „Tomis”, aprilie 1984

La 31 martie anul acesta, Nichita Stănescu ar fi împlinit 51 de ani. Petrecută în absența poetului, aniversarea a oferit celor care iubesc Poezia prilejul de a omagia numele Poetului, aflat acum, cu dreptate, în panteonul marilor zămislitori de frumusețe ai neamului și ai lumii.

În seara zilei de vineri, 30 martie, la Constanța, secția de teatru-poezie a cenaclului „Eveniment”, organizat de Universitatea Cultural-Științifică, a susținut spectacolul „Măreția frigului - romanul unui sentiment”, bazat pe volumul de poeme omonim al lui N. Stănescu. Regizorul Valentin Sgarcea și coordonatorul artistic G. Eugen Doinaru au reușit să realizeze un moment de autentică emoție și tenisune lirică. Poezia lui N. S. și-a găsit interpreți sensibili în actorii („amatori” doar din punct de vedere administrativ) Mircea Pînzaru, Violeta Dermengea, V. S., Marcela Chirilov și Aurel Ionescu. Scenografia inspirată și muzica incitantă a grupului folk „Alean” (Mariana Pușcașu și Gabriela Radu) contribuie substanțial la reușita valorică a spectacolului.

În cursul aceleiași zile, biblioteca Casei de Cultură Constanța a organizat o întâlnire cu cititorii dedicată memoriei lui N. Stănescu. Au participat actorii (poeți la rândul lor!) Vasile Cojocaru și Ion Andrei și criticii literari Vladimir Bălănică și Gabriel Rusu. Plin de sensibilitate s-a dovedit a fi și micro-recitalul de poezie și muzică susținut de membrii cenaclului Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”.

Sunt aceste manifestări culturale semne ale dragostei și prețuirii față de Poezie și față de Poeți aici, la Pontul Euxin.

Cenaclul Poesis din Constanța (DUNĂREANU 198?)

 O. Dunăreanu, Poesis, „Tomis”, Constanța, 198?, martie

(...) POESIS al Casei Corpului Didactic, condus de apreciatul profesor Florin Pietreanu. Toate acestea, cât și prezența membrilor săi cu versuri, proză, articole de istorie și critică literară, teatru în revistele Tomis și Luceafărul, în emisiunile de la radio, la șezători în mijlocul elevilor din licee, în rafturile librăriilor, ca și Concursul de poezie organizat anual - îi configurează Poesisului un profil distinct în viața literară constănțeană. Paleta bogată a activităților sale - lansări de noi volume, întâlniri cu publicul, unde sunt invitați cunoscuți scriitori din Dobrogea și din țară etc - în ultimul timp a fost dominată de ședințele de lucru în care au citit poezie profesorii Ileana Jean, F. P., Dan Iorga, Veronica Stănei și eleva Mona Monescu. Acuratețea comentariilor critice a fost asigurată cu aplomb și finețe de intervențiile profesorilor Emilian Ștefănescu, Victor Corcheș, I. J., Eugenia Vâjiac, Alex Prundea, F. P.., Aurel Dumitrescu, George Căpriță, Victoria Gavrilescu, Hortensia Teodorescu, Ion Crudu, Dan Jugănaru și Maria Vild. Între 1 și 3 martie, cenaclul a participat - prin președintele lui - la Consfătuirea pe țară a cenaclurilor și cercurilor literare de la Focșani. Printre acțiunile de interes aflate pe agenda de lucru pe acest an, semnalăm iubitorilor de literatură lansarea celei de a doua ediții a Concursului de poezie și editarea unei noi culegeri literare în cinstea celei de a patruzecea eliberări a patriei noastre.

„În culisele ” (NICULESCU 1984)

 George Nicolescu, În culisele <Celor șapte surori>, Ed. Politică, București, 1984

5 Introducere

15 I.Inversarea rolurilor
„Cele șapte surori”
Portdrapel - EXxon și Shell
Exxon
Shell
Amortizorul cedează
Cotitura

30 II.Moștenirea Rockefeller
Intrarea în scenă a contabilului
Îngenunchierea magnatului
Inevitabilitatea monopolului?
Moștenirea
Urmările dezmembrării - surorile Standard
Standard Oil of New Jersey (Exxon)
Mobil
Socal
Golf
Texaco

57 III.Necunoscutele erei petrolului
Shell 
Petrolul și marina britanică
British Petroleum (BP)

72 IV. Dezmembrarea
Teagle contra Deterding
Petrolul irakian
Înțelegerea „Liniei roșii”
Petrol și revoluție
Castelul
„Asociația Iazului”
Conservare și cartel
Triumf și trădare
Mexicul naționalizează

101 V.„Surorile” în România
Asaltul străinilor
„Surorile” intră în scenă
Producție, rafinare, export

117 VI.Potul cel mare
„Socal” un outsider „inspirat”
Petrolul Orientului Mijlociu
Război și pace între magnații petrolului
„Conducta discordiei”
Ferecarea porților
Prețul
Fifty-fifty
Taxa regelui sau „scamatoria de aur”

144 VII.Petrolul iranian
De la Acheson la Comisia anti-trust
Lovituri sub centură și cooperare
Consorțiul
Împăcarea
„Cele șapte surori” controlează situația
Suezul - înainte și după

170 VIII.Intrușii
Getty
Independenții
Aventuri în comun
Mattei
Cornul abundenței

188 IX.OPEC
Nașterea 
Balonul
Războiul de șase zile
Petrolul din nord

212 X.„Surorile” sub presiune
Exxon nu se descurcă fără marele baston
Mobil vrea să scuture tutela Exxon
Gulf nu se mulțumește doar cu petrolul
Socal și Texaco - „surorile siameze” - care spun întotdeauna „Nu”
Shell: diplomație și profit
BP - cu un ochi la faceri, cu celălalt la ajutorul guvernului
Anticamera

236 XI.Ultimatumul libian
Dansul pe sârmă 
Scrisoarea „otrăvită”
„Feriți-vă de regii petrolului”
„Surorile” trag sforile
Castelul din cărți de joc

258 XII.Prăbușirea
Participarea
Penuria de petrol
Mesajul regelui

275 XIII.Embargoul
Din nou prețul

284 XIV.Scadența
„Surorile” nu ies în pagubă
Utopie și realitate
Companiile în vâltoare
Audierile
Guvernele sau companiile?

299 XV.Din nou OPEC
Bogați și săraci
„Lumea a treia”

309 XVI.Căsătoriile din interes
OPEC rezistă
Divorțul este oprit brusc
Bătălia pentru „prețul corect”

319 XVII.OPEC în vâltoare
Dolarul eșecului

324 XVIII.Sfârșitul erei petrolului?
Care sunt nevoile mondiale
Când petrolul nu va mai fi rege
„Șapte surori” - încotro?