Faceți căutări pe acest blog

duminică, 1 octombrie 1989

„Telex cultural” (VĂLEANU 1989)

 C. Văleanu, Telex cultural, „Tomis”, oct. 1989

*

„MEDINF 89”. Această siglă recomandă cel de-al XII lea simpozion național de informatică medicală, organizat de Academia de Științe Medicale din România, Centrul de calcul și statistică medicală al Ministerului Sănătății, în colaborare cu Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Constanța, Direcția sanitară județeană, Direcția sanitară regională a MTTc, Centrul teritorial de calcul electronic Constanța și Filiala Constanța a Uniunii societăților de științe medicale. Desfășurat între 21 și 24 septembrie, simpozionul a avut ca temă informatica în practica medicală și și-a constituit substanța din 4 rapoarte generale și peste 160 de comunicări rezultate în urma studiului creator al domeniilor de contact dintre tehnicile de calcul și știința medicală.

*

La Mamaia, hotelul „Lido” a găzduit simpozionul național „Creativitate în poștă și telecomunicații”, organizat de Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor, Direcția generală de poștă și telecomunicații, Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor/Secția transporturi și telecomunicații, Comisia poștă și telecomunicații, cu participarea Institutului Politehnic București, a Institutului de cercetări și proiectări în transporturi și telecomunicații și a întreprinderii „Electromagnetica”, gazdă fiind Direcția județeană de poștă și telecomunicații Constanța. Tema adoptată pe baza celor 42 de studii și comunicări cuprinse în programul simpozionului.

*

Centrul de cultură și creație socialistă „Cântarea României” al sindicatelor din Constanța a oferit un spațiu potrivit pentru desfășurarea simpozionului național „Tehnologie - ecologie”. Organizat între 21-22 septembrie de Consiliul Popular Județean Constanța, Comisia pentru protecția mediului înconjurător, Consiliul județean al sindicatelor, Comisia județeană a inginerilor și tehnicienilor, Comitetul Județean UTC, sub egida Consiliului Național al Inginerilor și Tehnicienilor, cu participarea Filialei Constanța a Asociației Oamenilor de Știință, Institutului Român de Cercetări Marine, Oficiului de Gospodărire a Apelor, IJPIPS și a întreprinderilor constănțene „Energia” și „Petromar”, simpozionul și-a propus să popularizeze cele mai noi tehnologii de prevenire și combatere a poluării factorilor de mediu. De un real interes pentru ecologia mării au fost comunicările ICRM „Prevenirea și combaterea fenomenului de înflorire a Mării Negre” și „Prevenirea și combaterea poluării Mării Negre cu hidrocarburi”.

*

A apărut numărul 23 al Buletinului de informare-documentare și studii filatelice „Marina” al Grupării de filatelie cu tematică marină de pe lângă Filiala Asociației Filateliștilor din România din Constanța. Sumarul acestei interesante publicații se menține la aceleași cote înalte ale actului de educație pe care în întreprinde.

joi, 7 septembrie 1989

Europa (HEN & LEONARD 1989)

Christian Hen & Jacques Leonard, Europa, trad. I. Traistaru (Paris, 1989), Humanitas / Economie - Repere - 8, București, 1992, 161 p.

5 Introducere


11. I. Cooperare sau integrare?

Ideile privind Europa în secolul XIX
Datele importante ale construcției europene

1.Alegerea cooperării
Structuri interguvernamentale
Statele membre ale organizațiilor de cooperare
Domenii de intervenție limitate

2. Alegerea integrării
Puțină istorie...
Integrarea negativă
Integrarea pozitivă
Instituțiile comunitare

3. Criza integrării
Limitele Pieței Comune
Blocajul instituțiilor
Ce fel de apărare pentru Europa?
O încercare de soluționare: Actul Unic European
În afara Tratatului: proiectele Uniunii Europene


58 II. Mijloacele bugetare ale Europei

1. Lupta pentru cucerirea puterii bugetare

2. Structura și evoluția cheltuielilor comunitare

3. Ce fel de resurse pentru Comunitatea Economică Europeană?
Crearea de resurse proprii, factor al integrării
Epuizarea resurselor proprii, frână a construcției europene
Reforma sistemului resurselor proprii 


78 III. Situația economică a CEE

1. Locul CEE în lume
Raporturile comerciale și financiare
Teoria uniunilor vamale regionale
Bunuri de investiții: slăbirea unui sector cheie
Între 1960 și 1970, investițiile internaționale se orientează spre Europa 
Adaptarea tehnologică și concurențială

2. Diferențe naționale și efecte ale integrării în cadrul CEE 
Creșteri net diferențiate
O complementaritate în creștere
Moneda: un dolar care perturbă Europa
Un dolar puternic reduce tensiunile în privința schimburilor valutare
O coerență de criză
Consecințele declinului demografic
Costurile non-Europei


107 IV.  Politicile economice comune 

1.Politicile stabilite
Politica agricolă comună (PAC)
„Orientare” sau „garanție”?
Sumele monetare compensatorii
Sistemul monetar și spațiul financiar european: un avans decisiv
Ecu în Sistemul Monetar European
Politica regională
Politica socială
Politica de cooperare cu „lumea a treia”

2. Viitorul politicilor comune
Politica industrială și spațiul industrial european
Protecția sectoarelor concurate
Ajutoarele pentru restructurarea sectoarelor în dificultate
Cooperarea științifică și tehnică și promovarea tehnologiilor și activităților noi
Programele specifice
Relațiile externe ale CEE


158 Bibliografie
Centralizarea documentației (28 titluri) a fost făcută de către Biroul de Informare a Comunităților Europene din Paris.


coperta IV
Care sunt instituțiile Europei? Ce rol are Parlamentul European?
Cum funcționează Comunitatea Economică Europeană? Există un declin economic al Europei? Care sunt strategiile vizavi de Japonia și Statele Unite? Va avea Europa o monedă unică? Este pusă în pericol suveranitatea  statelor europene prin Uniunea europeană?
Întrebări la care răspuns doi mari specialiști francezi în economia europeană și în problemele monetare și financiare internaționale.

Întâmplări cu autorul de romane polițiste Georges Simenon (1903 Liege/Belgia - 1989 Lausanne/Elveția) (III)

 - Eu am adesea, spunea G. S. înainte ca să se pensioneze ca romancier, aceeași reacție ca a unora dintre cititorii mei: Îmi vine, când scriu un roman, să-l abandonez la jumătate pentru că nu-i pot ghici desfășurarea.

miercuri, 6 septembrie 1989

Întâmplări cu autorul de romane polițiste Georges Simenon (1903 Liege/Belgia - 1989 Lausanne/Elveția) (II)

 Tatăl comisarului Maigret a respins întotdeauna efectele de stil.
- Pentru romane am urmat întotdeauna acest sfat pe care l-am primit de la Samuel Johnson*: „Recitiți atent tot ce ați scris și cînd un pasaj vi se pare minunat, ștergeți-l fără a ezita”.

* Samuel Johnson (1709 Anglia - 1784 Londra) = Cel mai important scriitor englez al secolului XVIII.

marți, 5 septembrie 1989

Întâmplări cu autorul de romane polițiste Georges Simenon (1903 Liege/Belgia - 1989 Lausanne/Elveția) (I)

- Ați încercat să verificați exactitatea nenumăratelor traduceri ale operei dv.? îl întreabă un jurnalist pe G. S.
- Nu. Niciodată, după ce un prieten din Tokyo mi-a spus cum a înțeles un traducător japonez să-l adapteze pe Don Quijote în limba compatrioților săi. În operă, cavalerul tristei figuri atacă întotdeauna morile de vînt cu sulița; în versiunea japoneză acestea sunt atacate în stilul karate.

miercuri, 17 mai 1989

Bucuria lecturii (ARGAT 1989)

 C. Argat Argeșanu, Bucuria lecturii, Cartea Românească, București, 1989, 147 p.

5 Nicolae Iorga și ideea unității românești

10 Viața lui Iorga povestită de el însuși

18 N. Iorga - reflectând asupra unei posterități

25 N. Iorga, călătorul

44 N. Iorga, „Locul românilor în istoria universală”

52 Vasile Pârvan

59 O restituire

65 Atitudinea reflexivă

71 O cercetare asupra gândirii arhaice românești

77 Un gânditor portretist

83 Adevărata bogăție

88 Învățăturile lui Neagoe Basarab

93 Alexandru Pelimon, „Impresiuni de călătorie în România”

99 Alexandru Mateeevici, poetul „limbii noastre”

106 Muzica românească de expresie bizantină

112 Dintr-o arhivă inedită

118 Mateiu I. Caragiale și Italia

123 „Inscripție” argheziană

126 Damian Stănoiu, monograf

133 Însemnare autografă a lui Pierre Emmanuel

135 La centenarul unei cărți consacrate României

142 Concluziile unei cercetări arheologice asupra reședinței voievodale de la Curtea de Argeș 


luni, 1 mai 1989

Economia neoclasică (GUERRIEN 1989)

Bernard Guerrien, Economia neoclasică, trad. D. Neguș (Paris, 1989), Humanitas/Repere-Economie-7, București, 1993, 207 p. 


9 Introducere
Concepția neoclasică despre societate
Piața ca mijloc de coordonare
Principiul de raționalitate
Importanța modelului concurenței perfecte
Economia neoclasică povestită adulților
Critică logică și critică empirică
Câteva repere istorice 


I.Unitățile de decizie: gospodării ale populației și întreprinzători

22 1.Gospodăria familială (sau consumatorul)
Relația de preferință a gospodăriei. Clase de echivalență și curbe de indiferență. Noțiunea de rată de substituire. Rată marginală de substituire. Funcții de utilitate ce reprezintă o relație de preferință. Resursele gospodăriei. Rata marginală de substituție și utilitățile marginale

32 2.Întreprinderea (sau producătorul) 
Productivități marginale și randamente de scară 


II. Oferte și cereri pe piețe concurențiale

38 1.Organizarea piețelor în modelul de referință
Ipoteza concurenței perfecte. Ipoteza unui sistem complet de piețe.

42 2. Ofertele și cererile concurențiale
Opțiunea gospodăriei familiale. Oferta concurențială de muncă. Opțiunea întreprinderii. Randamentele dimensionale și concurență perfectă. Funcția de cost și funcția de ofertă 


III. Echilibrul concurențial

Metode de abordare a stării de echilibru parțial sau general?

1.Condiții de existență ale unui echilibru general
Ipotezele Arrow-Debreu. Importanța modelului Arrow-Debreu

2.Stabilitatea modelului concurențial
Tatonarea walrasiană. Forma cererilor nete în echilibrul general: teorema Sonnenchein-Mantel-Debreu. Proprietăți ce caracterizează cererile nete: lipsa iluziei monetare și legea lui Walras. Flexxibilitate și stabilitate a tatonării

IV. Echilibru, optimizare și repartiție

75 1. Compararea diverselor alocări ale resurselor societății. Piețe și dreptate socială
Criteriul și optimurile lui Pareto. Cutia lu Edgeworth, nucleu și curbă de contract. Echilibru concurențial și optimizarea paretiană. Piață, dreptate socială și eficacitate

87 2. Limitele pieței: bunuri colective și efecte externe
Bunurile colective. Efectele externe. „Alinierea” efectelor externe la o activitate concurențială și „internalizarea” lor. Teorema optimului secund (second best). Statutul intervenției statale. Concluzie asupra modelului de concurență perfectă 


100 V. Stări de echilibru în condiții de raționare
Schimburi în situație  de dezechilibru, scheme de raționare și efecte de raportare
Oferte și cereri noționale sau efective. Tranzacții
Stări de echilibru la prețuri fixe
O tipologie a stărilor de echilibru la prețuri fixe
Renunțare la ipoteza prețurilor fixe 
Flexibilitatea prețurilor, conjecturi și stări de echilibru conjecturale
Concluzie 


115 VI. Moneda și piețe incomplete
Moneda ca unitate de calcul 
Moneda ca mijloc de schimb
Economia secvențială și moneda ca mijloc de rezervă
Stările de echilibru temporare 


125 VII. Macroeconomia și teoria neoclasică

1.Macroeconomia înainte de Keynes
Legea lui Say. Teoria cantitativă a banilor

2.Keynes
Incertitudinea și rolul întreprinzătorilor. Funcția de consum. Motivația pentru investiție. Politica economică propusă de Keynes. Keynes și ajustărilor realizate prin prețuri 

3. Modelul IS-LM și „sinteza neoclasică”
Modelul IS-LM. IS-LM și piața forței de muncă


150 VIII. Polemica dintre keynesieni și monetariști

1.Cauzele șomajului pentru „keynesienii” sintezei: rigiditatea prețurilor și iluzia monetară
„Monetariștii”. Polemica în jurul curbei lui Phillips. „Noii clasici” și anticipațiile raționale. Importanța modelului noilor clasici. Valoarea conceptului de echilibru cu anticipații raționale 

2. Cercetarea bazelor microeconomice ale macroeconomiei  


170 IX. Concurența imperfectă

1. Monopolul 
Comportamentul monopolului. Monopol și optimizare. Costuri fixe și randamente crescătoare. Randamentele crescătoare și tarifarea la costul marginal

2. Oligopolul 
Echilibrul Cournot-Nash. Existența unor stări de echilibru Cournot-Nash. Oligopolul și concurența prin prețuri: demersul de tip Bertrand

Concluzie asupra teoriei concurenței imperfecte 


193 Concluzie generală


205 Bibliografie 


coperta IV

Care sunt supozițiile, ipotezele, demersurile și structura logică ale teoriei neoclasice? Demonstrează această teorie cu adevărat că mecanismele concurenței perfecte conduc la un echilibru economic general? „Sinteza neoclasică” permite integrarea modului keynesian de abordare într-un demers neoclasic? Care este natura dezacordurilor dintre keynesieni și monetariști?

Bernard Guerrin, economist, doctor în matematici și în științe economice, este conferențiar la Universitatea din Paris (Pantheon-Sorbonne), unde predă analiză economică și matematici. 

„Agendă de vacanță” („DOBROGEA NOUĂ” 1989)

 Comitetul Județean de cultură și Educație Socialistă Constanța & Centrala ONT Litoral & Stațiunea turistică neptun & Stațiunea tineretului Costinești & Direcția Comercială a Județului Constanța & Redacția ziarului „Dobrogea nouă”, Agendă de vacanță, 1989, 130 p.

3 Mamaia

11 Constanța

15 Eforie Nord

19 Eforie Sud

23 Mangalia

30 Neptun

36 Venus

38 Saturn

40 Jupiter

42 Aurora

46 Techirghiol

48 Costinești

52 Năvodari

70 Agenda Culturală Litoral 1989

82 Sport

90 Satul de Vacanță Constanța

111 Rezervații și monumente ale naturii pe traseele județului

marți, 28 martie 1989

„Terorismul” (MAXIM 1989)

Ioan V. maxim, Terorismul. Cauze, efecte și măsuri de combatere, Ed. Politică, București, 1989, 237 p. ISBN 973-28-0016-X

Cuprins

5 Introducere

13 I.Terorismul. Fapte care acuză!

34 II.Ce este terorismul?

64 III.Despre cauzele terorismului

78 IV.Terorismul în doctrina occidentală

89 V.Mișcările de eliberare națională și terorismul

112 VI.Terorismul în dreptul internațional

165 VII.Terorismul internațional în dezbaterile ONU

177 VIII.Poziția României cu privire la terorism

191 Anexe
1.Principalele organizații, mișcări și grupuri care au desfășurat sau desfășoară activități teroriste (Edward Micklus, Trends in International Terrorism)
2.Rezoluția 3034 (XXVII) a Adunării Generale a ONU, 18 decembrie 1972
3.Convenția pentru prevenirea și reprimarea terorismului, Geneva, 16 noiembrie 1937
4.Răspunsul guvernului RSR în problema terorismului internațional, 16 august 1973
5.Convenția de la Geneva (IV) privind protecția populației civile pe timp de război, 12 august 1949
6.Protocol Adițional la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecția victimelor conflictelor armate care nu au caracter internațional (Protocolul II), 8 iulie 1977
7.Convenție privind prevenirea și reprimarea actelor teroriste, Washington, 2 februarie 1971
8.Convenție asupra prevenirii și reprimării infracțiunilor contra persoanelor care se bucură de o protecție internațională, inclusiv agenții diplomatici, adoptată de Adunarea Generală a ONU, New York, 14 decembrie 1973
9.Convenție privind și reprimării infracțiunile și alte anumite acte ce survin la bordul aeronavelor, Tokyo, 14 septembrie 1963 
10.Convenția pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, Haga, 16 decembrie 1970
11.Convenția pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securității aviației civile, Montreal, 23 septembrie 1971 
12.Convenția internațională împotriva luării de ostatici, 13 decembrie 1979
13.Convenția europeană pentru reprimarea terorismului, Strasbourg, 27 ianuarie 1977
14.Convenție privind statutul refugiaților, Geneva, 28 iuie 1951
15.Convenție referitoare la statutul de apatrid, New York, 28 septembrie 1954
16.Declarația privind azilul teritorial adoptată de Adunarea Generală a ONU, 14 decembrie 1967

luni, 27 martie 1989

„Legende istorice” (BOLINTINEANU 1989)

Dimitrie Bolintineanu, Legende istorice. Basme, prefață, tabel cronologic și selecție de aprecieri critice de Radu Constantinescu, Editura Ion Creangă, București, 1989

V Prefață

1 Legende istorice
Cea de pe urmă noapte a lui Mihai cel Mare
Preda Buzescu
Muma lui Ștefan cel Mare
Ferentarul
Fata de la Cozia
Un ostaș român închis peste Dunăre
Mircea la bătaie
Mihai scăpând stindardul
Mircea cel Mare și solii
Doamna lui Neagu
Căpitanul de vânători
Cupa lui Ștefan
Daniel sihastru
Întoarcerea lui Mihai
Fiastrii
Miron Costin
Mihai Pădurarul
Năvala lui Țepeș
Codru Cosminului
Ștefan la moarte
Dumbrava Roșie
Grozea vornicul
Mihai revenind de la Dunăre
Bârlad
Mihai și călăul
Maria Putoianca
Moartea lui Mihai Viteazul
Visul lui Ștefan cel Mare
Țepeș și solii
Rovina
Solii lui Țepeș la Mohamet
Mustafa pașa
Călugărenii
Mărirea lui Mihai
Aprodul Purice
Mihai și ucigătorul
Pandurul bătrân
Copilul din casă
Popa Stoica

57 Basme
Mihnea și Baba
O noapte la morminte
Doamna lui Negru și bardul
Peștera muștelor
Herol
Umbra răzbunătoare
Capul avarilor
Sir`te mărgărite
Lăutarul

83 Alte poezii
Târgoviștea
Nicolae Bălcescu
Neapol
Târgoviștea
Virtutea

88 Poeme
Andrei sau luarea Nicopolului de români
Sorin sau tăierea boierilor la Târgoviște

147 Ode
Oda III. La Cuza vodă
Oda IV. La Nicolae Bălcescu
Oda V. Lui Aman pictorul


151 Tabel cronologic

156 Aprecieri critice