Faceți căutări pe acest blog

marți, 30 aprilie 1991

„Periscop” (ROȘCA 1991)

 Sorin Roșca, Periscop, „Tomis”, Constanța, 1991, aprilie

*

O inițiativă demnă de semnalat, surprinzătoare pentru aceste vremuri, când organizatorii se întrec în „competiții” de genul „Miss Alimentara”, „Miss Ciamurlia”, „Regina frumuseții din Cooperație” etc. Compozitorul Adrian Doxan și Clubul Elevilor din Constanța propun un festival interjudețean de muzică ușoară pentru elevi în vârstă de 10-19 ani, a cărui primă ediție se va desfășura în perioada 25-26 mai 1991. Între sponsorii care și-au anunțat intenția de a contribui la reușita acestui concurs al celor mai tinere talente, amintim Inspectoratul Școlar Județean Constanța, cotidianul „Cuget Liber”, „Radio Constanța, Sindicatul Învățământului Preuniversitar, societatea „Atractiv T. A.”, societatea „Coral Mod” din Mangalia. Lista rămâne însă deschisă pentru toate instituțiile și societățile interesate, care își pot anunța intenția de sponsorizare la Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământ sau direct la CEC, contul 451102211!

* 

Se pare că reputatul regizor Dan Alecsandrescu și-a propus o întrecere cu sine însuși, atunci când a pornit de la Târgu Mureș spre Constanța pentru a pregăti la Teatrul Dramatic două premiere în paralel! Astfel că, în prezent, întregul colectiv repetă la „Părinții teribili” de Jean Cocteau și „Ghebosul” de Slawomir Mrozek (în premieră absolută pe scenele noastre). Ambele spectacole vor vedea lumina rampei pentru întâia oară în cursul lunii mai.

*

O veste care ne umple inimile de bucurie: în curând vom uita de toate necazurile, soarele va străluci și pe strada noastră, fiindcă vom avea, în sfârșit, Coca Cola! Renumita firmă a hotărât acordarea exclusivității desfacerii produselor sale pe Litoral societății „Vin-Vico” pentru a le arăta de ce este în stare celor de la Pepsi. Să vezi trai pe noi! Făcând abstracție de entuziasmul dezlănțuit al populației, tragem totuși un semnal de alarmă: de ce se tergiversează atât contractul cu firma de automobile Rolls Royce?

*

Răspândită în întreaga lume, recunoscută de ONU pentru popularitatea sa în rândul a peste 1900 de grupuri etnice, pentru particularitățile sale ca mișcare spirituală și culturală, Mișcarea Bahai și-a găsit adepți și la Constanța, unde recent a fost înființată cea de a zecea sucursală din România. 

*

Orchestra Simfonică, cea mai tânără instituție culturală a Constanței, având la pupitru pe maestrul Radu Ciornei se pregătește pentru un turneu concertistic prin Spania, unde va cânta alături de corul „Madrigal”. Turneul include spectacole în orașele Madrid, Granada, Vigo, Toledo, Gijon etc. Urăm talentaților noștri artiști mult succes!

*

Între numeroasele firme înființate de curând la Constanța, două ne-au reținut atenția. Barul și berăria „Atlantic”, al cărui patron a avut atenția de a readuce în atenție o unitate demolată de fostul regim, și cochetul restaurant „Potcoava de aur” situat pe strada Onești, probabil cel mai bine aprovizionat local particular la această oră de pe întreg litoralul românesc.

*

Editura Pontica din Constanța a scos prima carte: „Cântecul sirenelor” de Maria Corti. Romanul deschide seria Biblioteca Italiană. Atenție bibliofili!

vineri, 1 februarie 1991

„Se distribuie rațiile de ulei și zahăr!” („CONTRAST” 1991)

 Se distribuie rațiile de ulei și zahăr!, „Contrast”, Constanța, 1991

Societatea Comercială Municipală aduce la cunoștința populației că începe distribuirea în Capitală a uleiului pe luna iulie și a zahărului pe lunile iulie, august și septembrie.

Distribuirea uleiului se va face pe baza bonurilor de ulei din cartela pe luna iulie pentru rațiile scrise pe bonuri. Pentru cartela „E” nu se va distribui ulei. Zahărul se va distribui odată întreaga cantitate pe 3 luni sau parțial, la cererea consumatorilor.

Rațiile lunare de zahăr sunt: pentru cartela A - 1500 grame; pentru cartela B - 750 grame; pentru cartela C - 500 grame; pentru cartela D - 300 grame; pentru cartela E - 250 grame. 

Zahărul și uleiul se vor distribui centrelor pe măsura prezentării borderourilor cu înscriși și se vor ridica de la oficiile respective contra cost. Valabilitatea bonurilor de ulei expiră la 31 iulie a. c., iar a bonurilor de zahăr la 31 august a. c.

(N. R. - Anunțul a apărut în ziarul „Scânteia” din 12 iulie 1948!!!)

miercuri, 23 ianuarie 1991

„C. Dobrogeanu-Gherea, ca și...creveții?!” („CUGET LIBER” 1991)

 ?, C. Dobrogeanu-Gherea, ca și...creveții?!, „Cuget Liber”, Constanța, 23 ianuarie 1991

La librăria „Mihai Eminescu”, locul operelor „genialului” a fost luat de ediția „Operelor” lui C. Dobrogeanu-Gherea. Afirmația este valabilă din toate punctele de vedere. Ele ocupă același colț în care se aflau cărțile îmbrăcate în roșu, sunt la fel de multe (peste 300 de volume aflate „la vedere”) și par, la fel de inutile, „bucurându-se” de același dezinteres din partea cititorilor. Și atunci, de ce un număr atât de mare de opere ale aceluiași autor trebuie să stea pe acele rafturi - și asta nu de azi, de ieri - în condițiile în car este evident că nu se vând, când ar fi de ajuns mult mai puține volume care să indice eventualelor persoane interesate că acestea există în librărie? Numai pentru a ocupa un spațiu care să nu rămână gol, precum cutiile cu creveți din magazinele alimentare? Este păcat, totuși, ca opera unui gânditor important al mișcării socialiste românești de la începutul secolului să se afle în aceeași situație cu cea în care s-a găsit „creația” lui „Piticu-știe-tot”. Orice s-ar spune, un C. Dobrogeanu-Gherea nu poate suporta comparație cu „to-așul” nici măcar într-o asemenea împrejurare. Doar că preocupările oamenilor sunt acum diferite și ideile propagate de gânditorul socialist nu prea mai trezesc interesul cititorilor în această perioadă în care se vorbește până la obsesie despre miraculoasa economie de piață.

O librărie ar trebui, deci, să fie un spațiu dinamic și plin de diversitate, în care să se afle mereu noutățile editoriale (chiar luând în considerare slaba producție de carte a anului care tocmai s-a încheiat) și nu unul care să adăpostească sute de volume prăfuite și nevandabile. (....)

„Mișmașuri ijeteliste” (JELA 1991)

Doina Jela, ...„Mișmașuri” ijeteliste, „Cuget Liber”, Constanța, 23 ianuarie 1991

Românului în general și constănțeanului în special i-a fost întotdeauna mai la îndemână să-și rezolve problemele „aranjându-le”, „descurcându-se”, altfel spus, amortizându-le efectul prin ciupeală și mișmaș. Până la Dumnezeu știe că-l mănâncă sfinții, deci preferă să se târguiască direct cu Dracul, care-i mai bun negustor, așa încât, ajuns în fine și în fața lui Dumnezeu, constată că nu mai are de mult dreptate să i se plângă de ceva nou.

Șoferii de la IJTL n-au cauciucuri și baterii, iar combustibilul s-a scumpit. sau, oricum, S-a scumpit pentru particulari, pentru taximetriști, pentru persoane private posesoare de transport care să-i ducă pe oameni, eventual, la slujbă. Un protest organizat, onest, limpede sau orice alt mijloc de negociere curată în favoare acestor cereri reprezintă pentru ei o cale prea lungă, incomodă și nesigură către dreptatea lui Dumnezeu. Astfel că preferă să și-o piardă pe drum, în mici aranjamente, cu atât mai rentabile cu cât nu lovesc decât în de-acum proverbialul nostru navetist. Începând de marți, 15 ianuarie, un anunț lipit pe chioșcul de bilete al Autogării Nord anunță că autobuzul 23, care-i duce la Năvodari pe învățători, profesori, medici, asistente, elevi chiar, se suspendă din lipsă de anvelope. Navetiștii respectivi au, se înțelege, abonamente. Pe care îl pot folosi pe autobuzul 22, care-i duce la Năvodari cu ocol și întârziere. Dar, ne întrebăm, dacă nu sunt anvelope pentru autobuzul cursă 23, de unde le iau șoferii pentru a face cursă Constanța-Năvodari fără ocol, fără abonament, ci contra cost, și cost piperat, de la aceiași navetiști? Care intră, nu-i problemă, ca-n buzunarul nașului de pe trenurile de navetă, în buzunarul cui? În schimb, auzim că se vorbește din nou despre o grevă la IJTL.

joi, 10 ianuarie 1991

Vechiul Testament (JACOB 1991)

Edmond Jacob, Vechiul Testament, trad. C. Preda (Paris, ed. VI, 1991), București, Humanitas / Ce știu?, 1993, 191 p.

2 Teologul protestant Edmond Jacob (născut în 1909) a predat la Facultatea de Teologie protestantă din Montpellier și la cea din Strasbourg. Colaborator la traducerea ecumenică a Bibliei, el este, de asemenea, autor a 10 cărți și studii în anii 1946, 1955, 1955 (ed. II 1968), 1960, 1965 (ed. II 1982), 1968, 1968, 1971, 1979 și 1987.

5 Cuvânt înainte către cititorul român 

9 I. Aspectul exterior al Vechiului Testament
I. Limba Vechiului Testament
II. Textul Vechiului Testament
III. Principalele manuscrise ebraice
IV. Edițiile tipărite 
V. Vechile versiuni

29 II. La originea Vechiului Testament: tradiția vie a unui popor
I. Tradiția orală
II. Tradiție și scriere: primele documente scrise 

43 III. Tora, Pentateucul - un ansamblu de documente diferite
I. Prezentarea problemei
II. Un autor original: Iahvistul
III. Prelucrările lucrării iahviste
IV. Deuteronomul
V. Un nou autor: lucrarea sacerdotală
VI. Redactarea finală
VII. Concluzii

69 IV. Marile opere istorice: de la cucerire la întoarcere
I. Un istoric profetic: lucrarea deuteronomistă
II. Opera istorică a Cronistului: Cronici, Ezdra, Neemia

95 V. Profeții
I. Profeții din secolul VIII și apogeul Imperiului Asirian
II. Profeții de la sfârșitul regatului lui IUda
III. Profeții din timpul exilului
IV. Profeții de după exil
V. O apocalipsă profetică: Daniel

129 VI. Poezia
I. Psalmii
II. Cartea lui Iov
III. Plângerile
IV. Cântarea Cântărilor

147 VII. Literatura sapiențială
I. Pildele lui Solomon
II. Eclesiastul
III. Un roman istoric: Estera
IV. O nuvelă istorico-politică: Rut

159 VIII. Apocrifele

165 IX. De la cărți la canon

177 Concluzii: Cum trebuie citit Vechiul Testament?

181 Bibliografie

miercuri, 9 ianuarie 1991

Genocid și demografie (TREBICI 1991)

 Vladimir Trebici, Genocid și demografie, Humanitas / Sociologie - Repere - 2, București, 1991, 160 p.

7 Genocid și genociduri
Puțină etimologie și istorie
Ce spune dreptul pozitiv?
Alte forme ale genocidului
Măsură și metodă

20 Populație și tranziție
Dinamism demografic
Structuri demografice și inerție

34 Natalitate și fertilitate
Despre natalitate
Fertilitatea
Familia și căsătoria

48 Mortalitatea și „legile” ei

57 „Despărțirea” de Europa
Politica demografică între „paternalism” și cinism

83 De la cauză la efect e (uneori) o cale atât de lungă
Genogenism și copiii „nedoriți”
Supramortalitate
Indici somatometrici

109 Cu ce mijloace se poate săvârși genocidul?
Alimentație „științifică”
Frig, lipsă de medicamente
Gulag românesc

121 Genocidul și țărănimea

131 Gerontocid

140 Bilanț provizoriu
Portret demografic neretușat
Moștenirea

150 Glosar de termeni demografici


coperta IV
În decembrie 1989, presa din toată lumea vorbea despre 60.000 de victime ale acțiunilor represive din acele zile. Apoi, s-a descoperit că numărul evocat face parte mai degrabă dintr-un proces de intoxicare informațională. Știința demografiei este singura care poate decela amplorea pierderilor de populație cauzate de decizii politice și de ol legislație ucigașă. Vladimir Trebici ne oferă o introducere accesibilă în metodele care pot stabili exact cifrele și o primă serie de repere statistice ale tragediei demografice pricinuite de actele dictatoriale comuniste.

marți, 8 ianuarie 1991

Către o industrie competitivă (CRIȘAN 1991)

Ion Crișan, Către o industrie competitivă, Humanitas / Economie - Repere - 3, București, 1991, 222 p.


5. Prefață - dr. Ihor Lemnij


1. O industrie la răscruce
Un nou criteriu de clasificare a industriei
Câteva date privind industria românească
Prima alternativă: o simplă extrapolare
A doua alternativă: o strategie ofensivă

2. Progresul tehnic - o cursă de urmărire
Argumente pentru o abordare integratoare
Un sistem promițător și defectele lui
Competiția cu timpul
Contactul cu lumea
Un sistem C+D performant și flexibil

3. Conducerea calității
Diagnoza unor afecțiuni grave
Conceptul actual de calitate
Răspunderea pentru calitate
Tehnologia controlului de calitate
Calitatea asistată de calculator
Cât costă calitatea?
Sistemul calității
O campanie pentru calitate

4. Strategii de dezvoltare 
Strategia începuturilor
Dezvoltări nechibzuite
Blocarea în defensivă
Tranziția spre competitivitate
O strategie de tip ofensiv
Cooperarea internațională
Mica întreprindere de mare tehnicitate

5. Flexibilitate și transparență
Două probleme critice
Specializarea ca factor strategic
Structurile sistemelor flexibile de fabricație
Transparență în diversitate
Fabricația integrată cu calculatorul
Întreprinderi de inteligență

6. Inițiativă. Competiție. Risc
Ne trebuie o nouă stare de spirit
Învățarea tehnologiei noi
Greșeli și risc
Nevoia de exactitate
Privatizarea, de la „fantomă” la model realist



coperta IV
Un foarte bun cunoscător al stărilor de lucruri din industria românească prezintă cititorilor numeroase soluții pentru ca într-un timp relativ scurt acesta să demareze pe drumul creșterii treptate a competitivității ei pe plan mondial. Propunerile autorului vizează aspecte-cheie, cum ar fi: introducerea progresului tehnic, implementarea unui sistem al calității produselor, adoptarea unei strategii de tip ofensiv, mărirea flexibilității întreprinderilor și a transparenței proceselor de producție, relațiile dintre inițiativă, competiție și risc etc/

luni, 7 ianuarie 1991

Insula Șerpilor (CUCU & VLĂSCEANU 1991)

 Vasile Cucu & Gheorghe Vlăsceanu, Insula Șerpilor, Viața Românească/„Pământ românesc”, București, 1991, 64 p. 

3 Cuvânt înainte

5 În loc de prefață

7 1. „Un bulgăre de humă”
7 1.1. Așezare geografică
9 1.2. Dimensiuni
9 1.3. Cum s-a născut insula 
14 1.4. Aspecte fizico-geografice
16 1.5. Condiții climaterice
18 1.6. Solurile
19 1.7. Vegetația
21 1.8. Fauna

23 2. Pământ și ape, legendă și adevăr
23 2.1. Nume de legendă
27 2.2. Din nesecatele izvoare
30 2.3. Cercetători și cercetări
34 2.4. Primii pași

36 3. În urzeala istoriei
36 3.1. Timpul care trece
41 3.2. Insula șerpilor intră în derivă
48 3.3. Insula lui Ahile își așteaptă eroul 

60 Bibliografie
Brătescu C., Delta Dunării. Geneza și evoluția sa morfologică și cronologică, „Bul. Soc. Rom. Reg. Geogr.”, tom XLI, 1922, București.
Brătescu C., Oscilațiile de nivel ale apelor și bazinului Mării Negre în cuaternar,  „Bul. Soc. Rom. Reg. Geogr.”, tom LXI, 1943, București.
Brătianu Gh., Marea Neagră de la origini la cucerirea otomană, vol. I și II, Meridiane, București, 1988.
Borza A., Contribuțiuni la cunoașterea vegetației și florei Insulei Șerpilor, „Bul. Soc. St.”, Cluj, II, 1924.
Călinescu I. R., Insula șerpilor, schiță monografică, „Analele Dobrogei”, an XII, fasc. 1-12, București, 1931.
Enculescu P., Contribuțiuni la vegetația fanerogamică a Insulei Șerpilor, „Bul, Inf. Grăd. Muz. Bot., Univ. Cluj, IV, 1924 
Lăzărescu C. & Brătescu C., Două periple ale Mării Negre, „Arhivele Dobrogei”, II, 1919, București.
Meruțiu V., O excursie în Delta Dunării, „Lucr. Inst. Geogr. Univ. Cluj”, II, 1924-1925, Cluj
Murgoci G., Cercetări geologice în Dobrogea nordică cu privire specială la rocile paleozoice rupestre eruptive, „Anuarul Inst. Geol,. Rom.”, V, 1911, București.  
Popa G., Insula Șerpilor, „Rev. Ist. Arh. Filol.”, vol. VII, Socec, București.
***, Geografia României, I. Geografia fizică, 1983, Univ. Buc., Inst. Geogr., Ed. Academiei, București.
61 Lista figurilor 
Fig. 1 - Insula Șerpilor (după N. Celac, 1931). Cifrele reprezintă valoarea curbelor de nivel
Lista fotografiilor
Foto 1 - Vedere de ansamblu a Insulei Șerpilor (foto: Institutul de Geografie Cluj)
Foto 2, 3, 4 - Aspecte luate pe țărmul de nord al insulei (foto: Institutul de Geografie Cluj)
Foto 5, 6 , 7, 8 - Imagini ale țărmului și platoului din sudul insulei (foto: R. Călinescu; foto 7: R. Drost)   
coperta IV În fața unor forțe tenebroase, care au râvnit adesea nu numai străvechile pământuri românești, ci și înstrăinarea sufletului nostru, prin deznaționalizare, se impune mai mult decât oricând o temeinică cunoaștere și apărare a avuției noastre naționale și în primul rând a populației și a fiecărei palme de pământ românesc.  
Asemenea datorie de suflet ne-a îndemnat să deschidem colecția intitulată „Pământ românesc” cu un studiu monografic despre străvechiul cap de pod de la gurile Dunării - Insula Șerpilor, „Un bulgăre de humă” aruncat în apele Mării Negre.
Editura 

duminică, 6 ianuarie 1991

„Operațiunea „Autonomous”” (PORTER 1989)

Ivor Porter, Operațiunea „Autonomous”, trad. (London 1989) G. Potra și D. Rădulescu, Humanitas, București, 1991, 336 p.


2 Ivor Porter a copilărit în Lake District, în nord-vestul Angliei, și a studiat la Universitatea din Leeds. În 1946 a intrat în diplomație, lucrând la ambasadele Marii Britanii din Africa de Vest, India, SUA , Franța și Cipru. A fost ambasadorul Marii Britanii la Conferința pentru Dezarmare de la Geneva. După ce s-a pensionat, a început să scrie scenarii pentru BBC și o lucrare care s-a bucurat de mare succes - Operațiunea „Autonomous”.

La București, Ivor Porter a sosit pentru prima oară în 1939, ca să predea limba engleză la universitate. După izbucnirea războiului și intrarea României în tabăra Axei, a fost nevoit să plece. Dar avea să revină aici în 1943, ca membru în operațiunea „Autonomous”, pentru a-și aduce contribuția la răsturnarea regimului antonescian și instaurarea unui guvern de orientare pro-Aliată.


Cuprins

Partea întâi: martie 1939 - februarie 1941

9 I. București - Ghidul unui puritan

16 II. Conversații și urși

26 III. Dictatura regală

45 IV. Hitler și România

56 V. Războiul ciudat din România

68 VI. Dezmembrarea României

79 VII. Rebeliunea Gărzii de Fier

Partea a doua: februarie 1941 - decembrie 1943

95 VIII. Căderea rețelei române

105 IX. Restabilirea legăturilor radio

116 X. Maniu și Puterile Aliate

132 XI. „Autonomous” intră în acțiune

Partea a treia: decembrie  1943 - martie 1944

147 XII. Capturarea

151 XIII. Ne întoarcem la București

156 XIV. Antonescu protejează „Autonomous”

163 XV. Interogatoriul german

171 XVI. Antonescu spune „NU” Gestapo-ului

Partea a patra: martie 1944 - iunie 1944

180 XVII. Negocieri de armistițiu

191 XVIII. Antonescu spune „NU” Puterilor Aliate

203 XIX. Bomba lui Molotov

215 XX. Planuri de evadare

Partea a cincea: iunie 1944 - august 1944

224 XXI. Ultimele pregătiri pentru lovitură

233 XXII. Ultima vizită a lui Antonescu la Fuhrer

243 XXIII. Lovitura: Tempo I

262 XXIV. Lovitura: Tempo II

Partea a șasea: august 1944 - decembrie 1947

275 XXV. Subteranele Băncii

284 XXVI. Euforia de după lovitură

295 XXVII. Consecințele loviturii


315 Epilog


324 Note


331 Bibliografie selectivă


sâmbătă, 5 ianuarie 1991

„Pearl Harbour, Yalta și trădarea Europei” (FISH 1991)

Hamilton Fish, Pearl Harbour, Yalta și trădarea Europei, trad. (Memoir of an American Patriot, 1991) H. Toma, Venus/Negru pe alb, București, 1993

5 Dedicată memoriei tuturor acelora care au servit în cadrul Forțelor noastre armate și care au făcut sacrificiul suprem - precum și tuturor veteranilor. - H. Fish

7 Prefață
„Țelurile pe care le servesc vor fi ale patriei mele, ale lui Dumnezeu și ale Adevărului. M-am născut ca american, voi trăi ca american, voi muri ca american și intenționez ca pînă la sfîrșitul carierei mele să-mi îndeplinesc datoriile ce îmi revin. Doresc să fac aceasta neluînd deloc în considerare efectele pe care le-ar avea asupra persoanei mele.” Daniel Webster

11 I.Născut într-o familie de politicieni

16 II.Copilăria mea

24 III.Camera Reprezentanților din statul New York

31 IV.Combativul Regiment 369

40 V.Un congresman pentru drepturile civice

46 VI.Crearea Legiunii Americane

50 VII:Comitetul Fish

60 VIII.Mormîntul Soldatului Necunoscut

66 IX.New Deal și vechea Curte Supremă

72 X.Preludiu la un alt război mondial

79 XI.Cele patru libertăți fundamentale și Carta Atlanticului

84 XII.Prin înșelătorie, spre intervenția în războiul mondial

92 XIII.Lend-Lease în beneficiul Uniunii Sovietice

98 XIV.Ultimele eforturi pentru menținerea păcii. Întîlnirea cu Ribbentrop

103 XV.Eșecul Conferinței de la Oslo

110 XVI.Arma fumegîndă: ultimatumul de război al lui Roosevelt

120 XVII.Planul Morgenthau

125 XVIII.Crucificarea Poloniei

134 XIX.Trădare la Ialta

142 XX.Europa scoasă la mezat

146 XXI.Susținînd cauza evreilor

161 XXII.Vendeta

170 XXIII.Eșecul campaniilor electorale din 1940 și 1944

178 XXIV.Rămas bun Congresului

185 XXV.Lunga și încîlcita istorie a amestecului nostru în Vietnam

194 XXVI.Era nucleară

201 XXVII.Comerț cu dușmanul

206 XXVIII.Puterea decizională a Congresului în privința războaielor


211 Epilog - Brian Mitchell, Ultimul dur


236 Anexa 1 - Schița de ultimatum întocmită de Harry Dexter White la 6 iunie 1941
248 Anexa 2 - Schița de ultimatum întocmită de Harry Dexter White la 6 noiembrie 1941
259 Anexa 3 - Schița de ultimatum întocmită de Morgenthau, prezentată lui Hull și Roosevelt la 18 noiembrie 1941

Sugestii de abordare în vederea eliminării tensiunii dintre SUA și Japonia și susținerea coaliției antigermane
260 I.Preliminarii
261 II.Afirmații evidente privind SUA și Japonia
263 III.Propunere de tratat
266 IV.Avantajele Japoniei și SUA rezultate din acest tratat

coperta 4: Carte-document cu dezvăluiri, în premieră, privind cel mai importante evenimente internaționale ce au marcat secolul nostru. În centrul atenției, culisele vieții politice din jurul următoarelor teme:
Adevărul despre Pearl Harbour, potrivit căruia, cel mai devastator atac împotriva SUA a fost provocat deliberat de președintele SUA, influențat de un spion sovietic, înfiltrat în propriul guvern;
Trădarea de la Ialta, vizînd dedesubturile tratatului ce a permis triumful lui Stalin, ajutat de politica aberantă și trădătoare a lui Roosevelt;
Vânzarea Europei sau setea covîrșitoare de putere a lui Roosevelt, care era să provoace căderea în mîinile sovieticilor a Europei Occidentale.
Cartea conține anexe prezentînd, pentru prima oră, documente recente din arhivele secret ale FBI,  ce sprijină acuzațiile aduse împotriva lui Roosevelt și a unei părți a consilierilor săi.