Bucuria lecturii (ARGAT 1989)

 C. Argat Argeșanu, Bucuria lecturii, Cartea Românească, București, 1989, 147 p.

5 Nicolae Iorga și ideea unității românești

10 Viața lui Iorga povestită de el însuși

18 N. Iorga - reflectând asupra unei posterități

25 N. Iorga, călătorul

44 N. Iorga, „Locul românilor în istoria universală”

52 Vasile Pârvan

59 O restituire

65 Atitudinea reflexivă

71 O cercetare asupra gândirii arhaice românești

77 Un gânditor portretist

83 Adevărata bogăție

88 Învățăturile lui Neagoe Basarab

93 Alexandru Pelimon, „Impresiuni de călătorie în România”

99 Alexandru Mateeevici, poetul „limbii noastre”

106 Muzica românească de expresie bizantină

112 Dintr-o arhivă inedită

118 Mateiu I. Caragiale și Italia

123 „Inscripție” argheziană

126 Damian Stănoiu, monograf

133 Însemnare autografă a lui Pierre Emmanuel

135 La centenarul unei cărți consacrate României

142 Concluziile unei cercetări arheologice asupra reședinței voievodale de la Curtea de Argeș 

Economia neoclasică (GUERRIEN 1989)

Bernard Guerrien, Economia neoclasică, trad. D. Neguș (Paris, 1989), Humanitas/Repere-Economie-7, București, 1993, 207 p. 

9 Introducere
Concepția neoclasică despre societate
Piața ca mijloc de coordonare
Principiul de raționalitate
Importanța modelului concurenței perfecte
Economia neoclasică povestită adulților
Critică logică și critică empirică

Câteva repere istorice 

I.Unitățile de decizie: gospodării ale populației și întreprinzători

22 1.Gospodăria familială (sau consumatorul)
Relația de preferință a gospodăriei. Clase de echivalență și curbe de indiferență. Noțiunea de rată de substituire. Rată marginală de substituire. Funcții de utilitate ce reprezintă o relație de preferință. Resursele gospodăriei. Rata marginală de substituție și utilitățile marginale

32 2.Întreprinderea (sau producătorul) 
Productivități marginale și randamente de scară 

II. Oferte și cereri pe piețe concurențiale

38 1.Organizarea piețelor în modelul de referință
Ipoteza concurenței perfecte. Ipoteza unui sistem complet de piețe.

42 2. Ofertele și cererile concurențiale
Opțiunea gospodăriei familiale. Oferta concurențială de muncă. Opțiunea întreprinderii. Randamentele dimensionale și concurență perfectă. Funcția de cost și funcția de ofertă 

III. Echilibrul concurențial

Metode de abordare a stării de echilibru parțial sau general?

1.Condiții de existență ale unui echilibru general
Ipotezele Arrow-Debreu. Importanța modelului Arrow-Debreu

2.Stabilitatea modelului concurențial
Tatonarea walrasiană. Forma cererilor nete în echilibrul general: teorema Sonnenchein-Mantel-Debreu. Proprietăți ce caracterizează cererile nete: lipsa iluziei monetare și legea lui Walras. Flexxibilitate și stabilitate a tatonării

IV. Echilibru, optimizare și repartiție

75 1. Compararea diverselor alocări ale resurselor societății. Piețe și dreptate socială
Criteriul și optimurile lui Pareto. Cutia lu Edgeworth, nucleu și curbă de contract. Echilibru concurențial și optimizarea paretiană. Piață, dreptate socială și eficacitate

87 2. Limitele pieței: bunuri colective și efecte externe
Bunurile colective. Efectele externe. „Alinierea” efectelor externe la o activitate concurențială și „internalizarea” lor. Teorema optimului secund (second best). Statutul intervenției statale. Concluzie asupra modelului de concurență perfectă 

100 V. Stări de echilibru în condiții de raționare
Schimburi în situație  de dezechilibru, scheme de raționare și efecte de raportare
Oferte și cereri noționale sau efective. Tranzacții
Stări de echilibru la prețuri fixe
O tipologie a stărilor de echilibru la prețuri fixe
Renunțare la ipoteza prețurilor fixe 
Flexibilitatea prețurilor, conjecturi și stări de echilibru conjecturale
Concluzie 

115 VI. Moneda și piețe incomplete
Moneda ca unitate de calcul 
Moneda ca mijloc de schimb
Economia secvențială și moneda ca mijloc de rezervă
Stările de echilibru temporare 

125 VII. Macroeconomia și teoria neoclasică

1.Macroeconomia înainte de Keynes
Legea lui Say. Teoria cantitativă a banilor

2.Keynes
Incertitudinea și rolul întreprinzătorilor. Funcția de consum. Motivația pentru investiție. Politica economică propusă de Keynes. Keynes și ajustărilor realizate prin prețuri 

3. Modelul IS-LM și „sinteza neoclasică”
Modelul IS-LM. IS-LM și piața forței de muncă

150 VIII. Polemica dintre keynesieni și monetariști

1.Cauzele șomajului pentru „keynesienii” sintezei: rigiditatea prețurilor și iluzia monetară
„Monetariștii”. Polemica în jurul curbei lui Phillips. „Noii clasici” și anticipațiile raționale. Importanța modelului noilor clasici. Valoarea conceptului de echilibru cu anticipații raționale 

2. Cercetarea bazelor microeconomice ale macroeconomiei  

170 IX. Concurența imperfectă

1. Monopolul 
Comportamentul monopolului. Monopol și optimizare. Costuri fixe și randamente crescătoare. Randamentele crescătoare și tarifarea la costul marginal

2. Oligopolul 
Echilibrul Cournot-Nash. Existența unor stări de echilibru Cournot-Nash. Oligopolul și concurența prin prețuri: demersul de tip Bertrand

Concluzie asupra teoriei concurenței imperfecte 

193 Concluzie generală

205 Bibliografie 

coperta IV

Care sunt supozițiile, ipotezele, demersurile și structura logică ale teoriei neoclasice? Demonstrează această teorie cu adevărat că mecanismele concurenței perfecte conduc la un echilibru economic general? „Sinteza neoclasică” permite integrarea modului keynesian de abordare într-un demers neoclasic? Care este natura dezacordurilor dintre keynesieni și monetariști?

Bernard Guerrin, economist, doctor în matematici și în științe economice, este conferențiar la Universitatea din Paris (Pantheon-Sorbonne), unde predă analiză economică și matematici. 

„Agendă de vacanță” („DOBROGEA NOUĂ” 1989)

 Comitetul Județean de cultură și Educație Socialistă Constanța & Centrala ONT Litoral & Stațiunea turistică neptun & Stațiunea tineretului Costinești & Direcția Comercială a Județului Constanța & Redacția ziarului „Dobrogea nouă”, Agendă de vacanță, 1989, 130 p.

3 Mamaia

11 Constanța

15 Eforie Nord

19 Eforie Sud

23 Mangalia

30 Neptun

36 Venus

38 Saturn

40 Jupiter

42 Aurora

46 Techirghiol

48 Costinești

52 Năvodari

70 Agenda Culturală Litoral 1989

82 Sport

90 Satul de Vacanță Constanța

111 Rezervații și monumente ale naturii pe traseele județului

„Terorismul” (MAXIM 1989)

Ioan V. maxim, Terorismul. Cauze, efecte și măsuri de combatere, Ed. Politică, București, 1989, 237 p. ISBN 973-28-0016-X

Cuprins

5 Introducere

13 I.Terorismul. Fapte care acuză!

34 II.Ce este terorismul?

64 III.Despre cauzele terorismului

78 IV.Terorismul în doctrina occidentală

89 V.Mișcările de eliberare națională și terorismul

112 VI.Terorismul în dreptul internațional

165 VII.Terorismul internațional în dezbaterile ONU

177 VIII.Poziția României cu privire la terorism

191 Anexe
1.Principalele organizații, mișcări și grupuri care au desfășurat sau desfășoară activități teroriste (Edward Micklus, Trends in International Terrorism)
2.Rezoluția 3034 (XXVII) a Adunării Generale a ONU, 18 decembrie 1972
3.Convenția pentru prevenirea și reprimarea terorismului, Geneva, 16 noiembrie 1937
4.Răspunsul guvernului RSR în problema terorismului internațional, 16 august 1973
5.Convenția de la Geneva (IV) privind protecția populației civile pe timp de război, 12 august 1949
6.Protocol Adițional la Convențiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecția victimelor conflictelor armate care nu au caracter internațional (Protocolul II), 8 iulie 1977
7.Convenție privind prevenirea și reprimarea actelor teroriste, Washington, 2 februarie 1971
8.Convenție asupra prevenirii și reprimării infracțiunilor contra persoanelor care se bucură de o protecție internațională, inclusiv agenții diplomatici, adoptată de Adunarea Generală a ONU, New York, 14 decembrie 1973
9.Convenție privind și reprimării infracțiunile și alte anumite acte ce survin la bordul aeronavelor, Tokyo, 14 septembrie 1963 
10.Convenția pentru reprimarea capturării ilicite a aeronavelor, Haga, 16 decembrie 1970
11.Convenția pentru reprimarea actelor ilicite îndreptate contra securității aviației civile, Montreal, 23 septembrie 1971 
12.Convenția internațională împotriva luării de ostatici, 13 decembrie 1979
13.Convenția europeană pentru reprimarea terorismului, Strasbourg, 27 ianuarie 1977
14.Convenție privind statutul refugiaților, Geneva, 28 iuie 1951
15.Convenție referitoare la statutul de apatrid, New York, 28 septembrie 1954
16.Declarația privind azilul teritorial adoptată de Adunarea Generală a ONU, 14 decembrie 1967

„Legende istorice” (BOLINTINEANU 1989)

Dimitrie Bolintineanu, Legende istorice. Basme, prefață, tabel cronologic și selecție de aprecieri critice de Radu Constantinescu, Editura Ion Creangă, București, 1989

V Prefață

1 Legende istorice
Cea de pe urmă noapte a lui Mihai cel Mare
Preda Buzescu
Muma lui Ștefan cel Mare
Ferentarul
Fata de la Cozia
Un ostaș român închis peste Dunăre
Mircea la bătaie
Mihai scăpând stindardul
Mircea cel Mare și solii
Doamna lui Neagu
Căpitanul de vânători
Cupa lui Ștefan
Daniel sihastru
Întoarcerea lui Mihai
Fiastrii
Miron Costin
Mihai Pădurarul
Năvala lui Țepeș
Codru Cosminului
Ștefan la moarte
Dumbrava Roșie
Grozea vornicul
Mihai revenind de la Dunăre
Bârlad
Mihai și călăul
Maria Putoianca
Moartea lui Mihai Viteazul
Visul lui Ștefan cel Mare
Țepeș și solii
Rovina
Solii lui Țepeș la Mohamet
Mustafa pașa
Călugărenii
Mărirea lui Mihai
Aprodul Purice
Mihai și ucigătorul
Pandurul bătrân
Copilul din casă
Popa Stoica

57 Basme
Mihnea și Baba
O noapte la morminte
Doamna lui Negru și bardul
Peștera muștelor
Herol
Umbra răzbunătoare
Capul avarilor
Sir`te mărgărite
Lăutarul

83 Alte poezii
Târgoviștea
Nicolae Bălcescu
Neapol
Târgoviștea
Virtutea

88 Poeme
Andrei sau luarea Nicopolului de români
Sorin sau tăierea boierilor la Târgoviște

147 Ode
Oda III. La Cuza vodă
Oda IV. La Nicolae Bălcescu
Oda V. Lui Aman pictorul

151 Tabel cronologic

156 Aprecieri critice

„Întâlniri cu oameni” (ZAMFIRESCU 1989)

 Ion Zamfirescu, Întâlniri cu oameni. Întâlniri cu viața, Eminescu, București, 1989

5 Ateneiștii
Preliminarii
Conferințele Ateneului
În lumea ateneistă. Momente, stări de spirit, figuri
dr. Const. Angelescu
Gh. Adamescu
Ștefan C. Ioan
Radu Rosetti
Costin Petrescu
Ștefan Pop
Ion Petrovici
dr. D. Paulian
Gh. Țițeica
D. Pompei
V. Vâlcovici
Scrutare într-un bilanț

69 Cum i-am cunoscut
Mircea Florian
G. M. Cantacuzino
C. C. Giurescu
Const. Brăiloiu
Ion Marin Sadoveanu
Augustin Z. N. Pop
Nae Ionescu
George Fotino
Zoe Claudian
Șerban Cioculescu
Ion Chiricuță
Din nou în cancelaria de la „Lazăr” (Eftimie Metaxa, Grigore Orășanu, Virgil Hilt, I. Dimitriu-Bârlad, Ion Buricescu)

219 Treceri prin presa vremii
„Articolul de ziar”
Anii de colaborare la „Adevărul”
Sub starea de spirit a războiului. Perioada de la „Jurnalul”
Pledoarie pentru un om și pentru pace. Colaborarea la „Semnalul”
Cuvânt de încheiere

307 Ceea ce știu mai adânc

coperta IV: „Nu sunt un negator propriuz-zis al conceptelor de sincronie și protocronie; nu sunt, însă, nici un entuziast al lor. Atât primul concept, cât și celălalt, îmi par de factură livrescă; mai proprii deci pentru retorici de sistem pentru pătrundere și cuprindere de realități. Important, în viața unei culturi naționale, nu este car această cultură să proclame întreceri sau performanțe, ci să-și urmeze cu continuitate un mers al ei organic. Un mers organic, anume, în acord cu puterile ei de realizare; cu aspirațiile ei posibile; cu valorile acelea putând să-o aducă durabil în prețuirea și agregările lumii.

Rezum, în câteva cuvinte, ceea ce știu mai adânc din tot ce am trăit și am învățat până acum. Aici, pe această latitudine românească de istorie și cultură, se aștern de milenii cuprinsuri întregi de adevăr și umanitate. Regret că nu am decât această singură viață, pe care să i-o fi putut dărui”. Ion Zamfirescu

„Premiul revistei Tomis la concursul Poesis 1989” („TOMIS” 1989)

 ALINA ȘLAPAC

despărțire
Marea ca o caracatiță
împroașcă urmele pașilor tăi
cu cerneală
pe coala mea
curg literele
ca niște pescăruși prevestitori,
furtuna mi s-a cuibărit
în călimară
umbra ta, o corabie beată, 
Îmi străbate umbra frunții

urmărire
Ai dispărut ca un țărm călător;
n-a mai rămas decât un izul tău
îmbibat în priveliștea
fără contur
care s-a zdrențuit 
când zilele au mușcat nopțile,
când orizontul s-a poticnit
într-o rană
și pădurea a rupt-o încă odată la fugă
după tine, iarnă
cuibărită în inima unui lup bătrân.

așteptând un tren
Așteptând un tren, n-am uitat să cânt
Văzându-mi mama, n-am uitat să plâng.
Vorbind cu ea, n-am uitat să râd.
Dar dacă am așteptat un alt tren?
Dacă am văzut pe altcineva?
Dacă am vorbit cu o altă femeie?
Cred că am uitat ceva. Nu am fost atentă.

din atâtea clipe 
... mai zăbovește o clipă
în care izbutim să ne cunoaștem,
dar și ea, stoarsă,
ne doare,
de parcă am fi călcat
pe cioburi de sticlă
și nu ne rămâne
decât să încercăm 
să refacem  
obiectul spart;
poate că acesta e chiar 
sufletul nostru, 
cine știe?

semicerc
Ne-am privit fericiți
apoi am admirat curcubeul
și ciocârliile cântărețe.
„Totuși, este prea frumos!” am zis.
Numaidecât, ai ucis o pasăre.
și cerul a sângerat 
adăugând încă o nuanță curcubeului.
Ne-am privit din nou
și am știut
că ni se imprimase
în suflet.
„De ce ai făcut asta?” aș fi vrut să întreb
dar mi-a fost teamă că vorbele mele
ar fi înghețat aerul
care ne mai despărțea.

„Stropi de mare” (DUMITRAȘCU 1989)

 Gh. Dumitrașcu, Stropi de mare, „Tomis”, Constanța, 1989

N-are talent. Dar are geniul de a-i face pe alții să creadă că-l are.

Bogatul dă de pomană. Geniul, chiar când primește, dăruiește.

Fără de margini, mărginirea sa...

Nu, dacă nu ești pasăre, zborul e un chin...

Sigur, la 9 mai 1945, omenirea a trăit una din marile ei bucurii, încetarea războiului. Dar, merită această bucurie, un război?

Ochelarii de cal i-au asigurat calului rectilinitatea drumului.

Prefer violența retoricii, retoricii violenței.

În tinerețe n-am avut nimic. Prin comparație, la bătrânețe îmi lipsește totul...

A servit un frumos exemplu înaintașilor săi...

O picătură de minciună într-un ocean de adevăr nu-l mărește cu o picătură...

Cerul Dobrogei e filosof. Pur și senin...

„Columna” (STANCIU 1989)

 Ioan Florin Stanciu, Columna, „Tomis”, Constanța, 1989

Înființat în 1979, sub semnul Festivalului muzicii și creației „Cântarea României”, cenaclul „Columna”, care părea la început doar o frumoasă promisiune, împlinește zece ani de activitate neîntreruptă, reunind oameni talentați din comuna Corbu (muncitori, elevi, intelectuali), care, într-un dialog permanent cu masele largi de iubitori ai frumosului, au ales calea dificilă a versului sau a prozei.

Trebuie să recunoaștem, cu toată modestia, că rezultatele au depășit așteptările, că cenaclul s-a făcut cunoscut în viața culturală a județului și dincolo de granițele sale. Să amintim că membrii săi reprezentativi au obținut premii în concursuri interjudețene de poezie (Lucian Blaga, Hercules, Poesis, ihu Dragomir), reușind să-și facă publice creațiile prin reviste: Luceafărul, Tomis, Tribuna, Cântarea României.

Vă propunem trei dintre membrii cenaclului, cu speranța că de numele lor veți mai auzi.

Anca Janina Marinescu - Miracol

sub Ursa Mare
și sub marea din stele
numai pe tine te am

alunec pe drumuri de aer
spere un teritoriu de vrajă
spre o insulă cu hotarele-n cer

sub Ursa Mare
numai pe tine te am
patria mea

cu fruntea în palme
ascult cum se aprinde pe boltă
o constelație nouă 
pentru lumea în care 
fericită încep să exist

Ion Scarlat - Un trandafir alb

ca o piatră în așteptare
mi-am privirea pod
până la pod
(pe sub arcadele lui
anotimpurile își petrec
în tăcere
nebănuite cortegii)
în șoaptele mării
deslușesc același ecou
- va veni, va veni, va veni -
iar eu
lângă apă neliniștită
aștept să înflorească
un trandafir alb

Doina Pavel - Nostalgie

Mă pustiește focul din vatră crescut
în spirale de flori,
pasul mamei semănând cu toate luminile la un loc
umbra peretelui cernut înlăuntru
de un izvor străveziu.

Mamă, ciudat se mai rupe anotimpul de el
legănându-mă
se aud zeii prin păduri spânzurate
Sunt un anotimp în casa ta albă
sunt un semn în patul tău alb
îți chem numele și mă întind peste tot
- nesfârșită pădure de iarbă.

Neliniștea mă strigă iar a pustiu
Aud cum drumul mă cere
și aud pasul mamei
semănând cu toate luminile la un loc.

„Cabinetul de stampe” (PREUTU 1988)

 Mariana Preutu, Cabinetul de stampe, „Almanah Scânteia 1988”

(...) 

Ele „au precizat noțiunea de artist, au înnobilat-o oarecum, i-au fixat locul în ierarhia ocupațiilor utile”. Aman va găsi astfel un spațiu în care să poată evolua în voie, încurajat, apreciat, înconjurat de atenția tuturor.

Theodor Aman a trăit în mijlocul unei epoci frământate, al unei epoci în care idealurile patriotice ale revoluției de la 1848 coincideau cu freamătul înnoitor al unei dezvoltări economice, al unei epoci în care, referitor la domeniul artistic, apariția picturii realiste laice marchează ruptura față de tradiția picturii murale, ducând la apariția așa numiților „zugravi de subțire”. Martor al progresului înregistrat în toate domeniile, odată cu unirea principatelor, T. A, a știut să se impună nu numai în conștiința generațiilor contemporane, ci și în aceea a urmașilor, tocmai prin ardenta participare la evenimentele epocii, prin caracterul patriotic al creației lui. Circumscrisă tendințelor generale ale academismului practicat în epocă, arta lui s-a detașat însă prin puterea talentului și a entuziasmului de vechile formule, a afirmat, cu personalitate, ideile cele mai înaintate ale vremii lui, a sensibilizat conștiința contemporanilor față de creația plastică, contribuind substanțial la pregătirea înțelegerii și receptării saltului cu adevărat înnoitor pe planul limbajului pe care-l va aduce plein-airism-ul lui Nicolae Grigorescu.

Artist care nu și-a pierdut niciodată interesul pentru oameni, îndrăgind mai presus de orice istoria românească și dorind, asemenea lui Bălcescu, să-și mobilizeze compatrioții în vederea obținerii libertății și unității naționale, T. A. se apropie foarte mult, nu numai în pictură, dar și în grafica sa de evocarea istorică, de elementele artei romantice. Și nu este lipsit de interes faptul că, asemenea popoarelor mici din centrul și răsăritul Europei care luptau pentru independență națională, A. vedea în această afirmare patetică a idealurilor de libertate cu mijloacele artei o forță capabilă, după expresia lui, „să pună istoria în acțiune”. Bazându-se pe deosebitele resurse tehnice pe care gravura i le oferea, dar și pe un remarcabil talent de desenator, el a lucrat intens în acest domeniu în anii 1872-1881, interesat  de continuarea luptei cu caracter social pe această cale. Posibilitatea multiplicării rapide asigura o largă răspândire a acestor gravuri în cele mai variate medii. Este și motivul care l-a făcut să lucreze intens, astfel încât prin calitatea și bogăția producției din acest domeniu (circa 100 de gravuri), are o substanțială contribuție la dezvoltarea și răspândirea acestui gen în țara noastră. Tematic, aceste lucrări sunt predilect orientate, pe de o parte, spre figurile de seamă ale istoriei și culturii noastre, iar pe de altă parte, spre tipuri și aspecte din mediul rural. Realismul observației și precizia execuției se îmbină la multe din aceste lucrări remarcabile prin sensibila gradare a tonurilor, prin deplina stăpânire a meșteșugului pe care le dovedesc.

„Artistul, ca și literatul, scria A. în carnetele sale de însemnări, trebuie să aparțină timpului său: numai cu această condiție operele lui se vor transmite posterității. El trebuie să aparțină țării sale, numai astfel va fi umanitar. El trebuie să-i exprime opiniile, dacă ține să fie cu adevărat și admirat de gânditori. El trebuie să se arate concret în cugetările lui, numai astfel va avea un ideal”. Crezând cu pasiune în aceste afirmații, A., întemeietorul învățământului artistic românesc, a contribuit prin întreaga activitate la dezvoltarea desenului și gravurii, astfel încât acestea să ajungă ramuri importante ale artelor plastice, pe același plan cu pictura și sculptura, prezente în saloane oficiale și expoziții, în importante colecții particulare.

(...)