„Meciul secolului s-a încheiat, dar ecoul lui nu s-a stins” (1972)

 Robert Fischer este noul campion mondial la șah. Știrea, desigur, nu mai constituie o noutate. Încă cu câteva zile urmă, agențiile internaționale de presă, radioul, televiziunea anunțau victoria campionului SUA în acest fantastic maraton șahist ce a polarizat timp de mai bine de două luni atenția lumii sportive. Au fost momente în care chiar și întrecerile olimpice au slăbit în strălucire, fiindcă fantastica încleștare de forțe dintre cei doi titani ai șahului mondial, Boris Spasski și R. F., a îmbrăcat de multe ori aspectul unor confruntări sportive spectaculoase. R. F. a încheiat această dispută într-un stil magistral, adjudecându-și titlul de campion. Ziarul „Times” scria cu câteva zile în urmă că primarul New York-ului va organiza în onoarea lui F. o paradă și îi va remite o medalie comemorativă. La banchetul organizat în onoarea celor doi mai jucători, R. F. a declarat că este dispus să acorde oricărui șahist din lume revanșa pentru titlul mondial, bineînțeles respectând anumite condiții, din care cele materiale ocupă primul loc. Și, pentru că am vorbit de avantaje materiale, iată care au fost primele de joc pentru această confruntare: premiul total a a fost de 250.000 de dolari, din care o parte a fost suportat de bancherul britanic Slater. F. a primit un cec în valoare de 156.250 dolari, adică 5/8 din premiu, S. unul de 93.750 dolari. În ceea ce privește încasările organizatorilor, la Reykjavik încă nu s-au încheiat socotelile financiare, dar organizatorii sunt optimiști. Este și firesc fiindcă în toată perioada întâlnirii mii de turiști au poposit în capitala Islandei, iar publicitatea făcută în jurul întâlnirii a adus frumoase sume municipalității Rejkavikului. În fine, o ultimă problemă legată tot de această întâlnire este declarația domnului Max Euwe, fost campion mondial și președinte al Federației internaționale de șah. El și-a exprimat părerea că, în lunga sa istorie, șahul nu a cunoscut niciodată o luptă atât de pasionantă, atât de spectaculoasă, cu nenumărate subtilități tactice ca în această dispută dintre F. Și S. Acum,meciul secolului s-a încheiat. Spasski s-a întors la Leningrad, B. F. este așteptat la New York.

„Universitatea Populară a municipiului răspunde stei noastre de cunoaștere” („LITORAL” 1972)

 Z. E., Universitatea populară a municipiului răspunde stei noastre de cunoaștere, „Litoral”, Constanța, 1972, ?

Instituție de cultură  obștească - Universitatea populară a municipiului Constanța se află în pragul unui deceniu de activitate, prilej de bilanț, dar și de prospectare a perspectivei ce i se conferă în lumina amplului program de educație elaborat de partid în documentele din iulie și decembrie 1971.

Deși rândurile de față nu-și propun o incursiune în cei zece ani de existență, totuși von sublinia un fapt. Începând din 1962, când s-au pus bazele acestei instituții de cultură obștească, și până acum, câteva zeci și zeci de cursuri de cultură generală și cunoștințe aplicative au fost frecventate de 35.000 de cetățeni ai municipiului Constanța, oameni de toate vârstele și profesiile. Și încă câteva cifre: în 1962 la cele cinci cursuri de cultură generală și la cele zece grupe de limbi străine s-au înregistrat 650 de cursanți, ajungând în anul de învățământ 1971-1972 al 40 de cursuri de cultură generală și 35 de grupe de limbi străine frecventate de 6.500 de cursanți.

Despre noul an de învățământ aflăm amănunte de la profesorul Gheorghe Lotcă, directorul universității.

- Întregul program pe care universitatea îl propune în noul an de învățământ are ca linie coordonatoare indicațiile date de partid atât la Congresul X , documentele din iulie și decembrie și mai recent la Conferința Națională. Dar ceea c emerită scos în evidență este faptul că în acest an cele peste 40 de cursuri incluse în programă, o nună parte din ele sunt noi, păstrând din cele care au funcționat anii trecuți numai pe acelea care s-au bucurat de adeziune deosebită din partea cursanților. Dintre cursurile no citez: „România în circuitul de valori universale, materiale și culturale”, „Informatică - mașini electrice de calcul”, „Dobrogea în artă și literatură”, „Regimul de circulație și tehnica automobilismului”, „Revoluțiile - conducătorii și eroii lor”, „Probleme de psihologia muncii”. Deși multe cursuri au funcționat cu titulatura actuală și anul trecut, structural și în conținut ele sunt mult îmbunătățite. Este vorba de „România contemporană la un sfert de veac”, „Pagini din istoria și frumusețile Europei”, „Omul în dialog cu universul”, „Tineretul român și problemele lumii contemporane”, „Cultură cinematografică”, „Cetățean, familie, societate”, „Probleme ale vieții interne și internaționale”.

Ne-am gândit și la câteva cursuri profesionale. Printre acestea figurează: „Îndrumare turistică”, „Educație fizică și sport” (reciclarea antrenorului sportiv), „Ergonomia și conducerea personalului”, „Cosmetică”. Sunt interesant și cursurile cuprinse în ciclul „Informația”. Este cazul celor care privesc „Legea și respectarea ei”, „Cronica științifică a secolului XX”, „Metode matematice și tehnice în științele sociale”, „Biologia generală” (pentru elevi), „Biologia generală” (pentru profesori), „Realizări și perspective în cercetarea psiho-pedagogică”. În cadrul cursurilor speciale am introdus: „Limba și literatura română”, „Matematică”, „Fizică”, „Chimie”, „Istorie”, „Geografie”, „Socialism științific” și limbi străine - rusă, franceză, germană, italiană, engleză.

„Dumitru Antonescu - titular la echipa reprezentativă” („LITORAL” 1972)

 Pentru cei ce i-au urmărit îndeaproape cariera sportivă, faptul că fundașul central al Farului, Dumitru Antonescu, a devenit titular al primei noastre reprezentative de fotbal, nu constituie o surpriză. Remarcat în permanență pentru constanța jocului său, pentru sportivitatea cu care a evoluat întotdeauna în unsprezecele Farului, pentru dăruirea cu care a apărat culorile clubului (amintiți-vă de comportarea sa excelentă în postura inedită de portar din jocul cu UTA), D. A. își vede visul împlinit, visul oricărui sportiv de performanță: titularizarea în echipa reprezentativă a țării. Debutul lui D. A. are loc în condițiile în care fotbalul românesc este angajat într-o nouă competiție supremă, preliminariile campionatului mondial și,  așa cum, cu patru ani în urmă, un alt fotbalist constănțean, Marin Tufan, și-a făcut din plin datoria, suntem că și A. va evolua duminică în nota sa obișnuită, adică foarte bine. Succes, Dumitru Antonescu!

„Prima victorie a constănțenilor” („LITORAL” 1972)

 ***, Prima victorie a constănțenilor, „Litoral”, Constanța, 1972, august?

Pe teren propriu, Farul a obținut primele două puncte din actualul campionat, învingând pe CFR Cluj cu 1-0, prin golul înscris de Tufan. Din păcate, partida s-a situat în rare momente la un nivel tehnic bun, ambele formații încercând să suplinească unele deficiențe tehnice printr-o pregătire fizică bună. Farul a fost totuși superioară partenerei sale, obținând o victorie meritată

„Teatrul de revistă Fantasio” (GEORGESCU 1972)

 Sașa Georgescu, Teatrul de revistă „Fantasio”, „Litoral”, Constanța, 1972, ?

Teatrul de revistă „Fantasio”, invitatul revistei... „Litoral”? Dar de ce nu? La urma urmelor, suntem frați cel puțin după numele de familie, revistă facem noi, revistă scot dumnealor. Am fi vrut noi, cei de la „Fantasio”, să scriem un număr întreg al revistei „Litoral”. Dar cum nu ne pricepem nici la buletin meteorologic, nici la „memento” ( cu cinematografele ar fi mai greu pentru că, oricum,  de câțiva ani, la „Progresul” din Constanța tot „O floare și doi grădinari” rulează în permanență), nu suntem pricepuți nici la cuvinte încrucișate, iar în privința rubricii de „Umor” e de ajuns să ne vedeți spectacolele ca să vedeți că de-abia avem pentru noi! Ne mulțumim deci cu o singură pagină. Și dacă colegii noștri de la „Litoral” n-o găsesc reușită, să poftească dumnealor pe scenă să cânte cuplete.

Impresiile delfinului Harley

De câteva luni de zile, simpaticul tânăr cu maletă albastră își închipuie că mă dresează, dar în realitate eu sunt cel care-l dresez pe el; este de ajuns să arunc o minge și el, prin reflex condiționat, mi-aduce un (...). Toate bune și frumoase până de curând, când, fără nici un fel de anunț prealabil, am fost pus să fac ore suplimentare în afara celor cinci reprezentații pe care le dau (mai mult eu, că Nasta trage un chiul de parcă ar fi lucrat în nu știu care minister) s-a mai adăugat un spectacol organizat de Teatrul „Fantasio” și, vrei nu vrei, participi că ești pus pe afiș.

La început m-au cam supărat luminile reflectoarelor, dar vorba aia, „se învață... delfinul cu orice”. Undeva, pe un colț al scenei, sunt niște îmbrăcați frumos care fac un zgomot nebun și se pare că zgomotul ăsta se cheamă la oameni muzică. În schimb, delfinițele, care dansează mai mult dezbrăcate decât îmbrăcate, sunt tare drăguțe și chiar m-am îndrăgostit de una din ele care rotește capul mai ceva decât mă rotesc eu sub apă. Pentru la iarnă am vorbit cu delfinul mai mare de la Teatrul „Fantasio” (Aurel Manolache) și i-am propus să vin să joc și al sediu. Pentru asta nu-i nevoie decât să mi se facă un bazin care ar putea fi pus pe noua scenă în curs de construire. În nici un caz în hol, care, oricum, e atât de mic încât n-au loc nici spectatorii.

Harley

pentru conformitate S. G.

Gelu Manolache: Când ești de 400 de ori Săracu Gică

Astăzi voi fi pentru a 400 a oară Săracu Gică. În ziua precedentă, nici eu, nici colegii nu ne-am imaginat că modesta noastră comedie muzicală va avea o viață atât de lungă. Cu atât mai mult cu cât piesa, în forma ei inițială, reprezentată acum trei decenii, cu participarea prestigioasă a lui Vasile Vasilache, nu a atins 100 de reprezentații. 

Rolul meu în piesă este un rol (...) pentru un artist de comedie; toate poantele cad la parteneri. Greu - au zis gurile rele - pentru că nu este ușor să faci curte în fiecare seară primei tale neveste, adică (...) - Valy Manolache.

De-a lungul sutelor de spectacole am fost Săracu Gică la Constanța, la Eforie, la București și în mai toate orașele mari ale țării și chiar și în îndepărtatele Tel Aviv și Haifa. Dar de fapt (nimeni nu știe!) am fost Săracu Gică cu mult înainte să joc în spectacol: pe buletinul de identitate nu e scris Manolache Gelu, ci Manolache... Gică!

Jean Constantin vă oferă o rețetă culinară

Pentru că litoralul este plin de gurmanzi care aleargă zadarnic după rețeta „bucătarului (...)” care pretutindeni tot „Escalop de ciuperci” este, îmi voi permite, cu voia dumneavoastră, să vă dau rețeta unui preparat culinar de mare calitate, ușor de realizat și cu rezultate bune.

Se ia jumătate de kg de brânză de oi, care oricum tot de vaci este, și se freacă cu trei gălbenușuri de ou și cu unt. Se adaugă mărar, muștar și gem de coacăze. Se rade peste acest amestec puțin parmezan și se adaugă doi stavrizi necurățați. Se face o pastă omogenă care se introduce într-un vas de Jena care merge la cuptor. Se lasă la foc potolit jumătate de oră, după care se răcește la frigider două ceasuri. Se servește la masă pe toasturi de pâine prăjită, anunțându-se în prealabil salvarea.

Interviu imaginar cu Aurel Manolache

-Sunteți directorul unui teatru de divertisment. Această situație v-a influențat caracterul?

+Desigur, oricine mă cunoaște știe ă sunt un om vesel, mereu bine dispus.

-Noi n-am observat, dar în sfârșit... Care este explicația artistică a palorii care apare pe fața dv., uneori, în timp ce dirijați?

+Este un semnă că sunt mulțumit de felul cum sună orchestra, în special când un suflător cântă Do în loc de Si. De asemenea, pe față mea se citește atunci bucuria pentru că am observat din nou că lipsesc doi balerini și că s-au ars trei becuri din hol.

-Cum ați compus piesa „Ale tale” și de ce este intitulată astfel?

+În textul cântecului se spune „ale tale sunt toate bucuriilor” și această idee mi se potrivea de minune. Nici nu știți câte bucurii are un director de teatru de revistă, care bucurie...

-Ce proiecte de viitor aveți?

+Să fiu în viață.

„Unde mergem azi” („LITORAL” 1972)

 ***, Unde mergem azi, „Litoral”, Constanța, 1972, ?

(...)

CINEMA

(...)

„Waterloo” - Mangalia: „Farul”

„Ultima relicvă” - Techirghiol: „Lumina”

„Bănuit e mortul” - Eforie Sud

MUZEE

Muzeul de Artă Constanța - Colecția de sculptură Ion Jalea și Arta populară - Deschis zilnic între orele 10-18. Luni închis

Acvariu - Deschis zilnic între orele 9-21

Planetariu - Spectacole la ore fixe: 10, 30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 20; 21. Luni închis.

Monumentul și cetatea Adamclisi - Zilnic între orele 8-20.

Expoziția de curiozități „Mercurius” de la Edificiul roman cu mozaic - Deschis zilnic între orele 9-21.

Muzeul Mangalia - Deschis zilnic între orele 9-17. Luni închis.

„Ion Andreescu în Muzeul de Artă Constanța” (PĂULEANU 1972)

 Doina Păuleanu, Ion Andreescu în Muzeul de Artă Constanța, „Litoral”, Constanța, ? 1972

Ion Andreescu se impune pictural la sfârșitul secolului IX, dominat emblematic de tipologia, viziunea și spiritualitatea grigoresciană, din filiația maestrului de neconstestat al picturii românești, diversificând, prin gândirea sa artistică introspectivă și profundă, prin afectivitatea sa complexă, peisajul cultural al artei românești. Concentrat cu intransigență asupra mijloacelor artistice, Andreescu supune motivul unei epurări esențiale, instaurând o ordine a imaginii care, deși conține date fizice ale realului propus, se încarcă de putere semnificantă subiectivă. Atent, ca și pictorii francezi ai școlii de la Barbizon, în locul cărora lucrează Nicolae Grigorescu, la ? atmosferice și la coeziunea dintre culoarea suport și lumină, vocația de peisagist a lui Andreescu îl va duce la ? picturale distincte de aceștia. În urma aceluiași demers analitic, arta pictorului de la Câmpina va duce la ? ale obiectului în favoarea ? atmosferice, pe care ? lui Andreescu va ? invariante melodice, ? unei coeziuni și adâncimi ?, acordul tonal și ? sufletului cu locul. „?”, „Plopi desfrunziți în lunca Cislăului”, „Tăietor de lemne”, „Drum seara” din expoziția Muzeului de Artă Constanța sunt o parte din reușitele sale peisagistice.

Peisajele Andreescu ? ades de prezenta ? aluziv. Meditând asupra motivului, arta lui se va desfășura în succesiunea ritmică a spațiilor ? orizontale, armonia rafinată a culorilor neutre, ? sale raporturi de nuanță, cromatica dominată de puterea de reflexivitate a culorilor.

„„Bune” sunt și două... seturi, dar...!” („LITORAL” 1972)

 ***, „Bune” sunt și două... seturi, dar...!, „Litoral”, Constanța, 1972

Noua echipă feminină de volei a Farului începe... să se pună pe picioare. Duminică, în București, în meciul susținut în sala „Floreasca” cu formația Institutului de Educație Fizică și Sport (medalie de bronz în campionatul trecut), constănțencele au trecut pe lângă o nouă victorie cu 3-0, desfășurând un joc dinamic și eficace, mai ales în primele două seturi, pe care și le-au adjudecat. Din păcate, începând din setul III (când conduceau cu 8-1), și-au pierdut siguranța, timorate de arbitrajul flagrant părtinitor pentru gazde (al unor „cavaleri” ai fluierului bucureșteni!), dar și din cauza unor greșeli copilărești ce au permis IEFS-ului o victorie la care acesta nu mai spera. Oricum, E. Cernega, I. Șchiopu, C. Marinescu, V. Lutch și celelalte voleibaliste constănțene au dovedit că dispun încă de multe resurse nevalorificate: ceea ce au datoria s-o facă duminica viitoare, pe teren propriu, când suporterii așteaptă de la el, neapărat, o victorie în fața echipei Constructorul București.

Clasament final al Diviziei A la fotbal ediția 1971-1972

1.FC Argeș 30 j 19 v 3 e 8 î 51-35 g 41 p

2.UTA 30 15 7 8 51-29 37 

3.„U” Cluj 30 16 5 9 39-27 37

4.ASA Tg. Mureș 30 14 7 9 35-30 35

5.Steagul Roșu Brașov 30 13 8 9 37-21 34

6.Sport Club Bacău 30 14 4 12 41-41 32

7.Dinamo 30 12 7 11 46-36 31

8.„U” Craiova 30 13 5 17 42-35 31

9.Steaua 30 11 8 11 36-27 30

10.Rapid 30 13 4 13 40-39 30

11.Farul 30 9 9 12 28-38 27

12.Jiul Petroșani 30 10 7 13 26-28 27

13.CFR Cluj 30 9 7 14 27-37 25

14.Petrolul Ploiești 30 9 7 14 23-40 25

15.Politehnica 30 6 12 12 30-42 24

16.Crișul Oradea 30 3 8 19 17-54 14

„Continental” („LITORAL” 1972)

 ***, Continental, „Litoral”, Constanța, 15 iunie - 15 septembrie 1972

Este imposibil ca, localnic sau turist venit pe litoral fiind, să nu remarci o unitate restaurantieră ce a intrat deja de mulți ani în obișnuința popasurilor noastre: „Continental”. Aflat la parterul hotelului cu același nume, la intersecția a două importante artere de circulație - bulevardele Tomis și Republica - restaurantul „Continental” își întâmpină și în acest an vizitatorii cu câteva atuuri demne de trecut în revistă.

În primul rând, este vorba de marele număr de preparate culinare pe care le oferă acest restaurant prin serviciile cunoscutului bucătar Vladimir Campani, a cărui specialitate  - tochitura cu mămăliguță - este frecvent solicitată de consumatori. Alături de aceasta, se pregătesc și se oferă zilnic un mare număr de supe și ciorbe, precum și preparate pe bază de carne: văcuță cu vinete, antricot de vacă, cotlet de porc, șnițele, escalopuri. La orice oră din zi, restaurantul oferă și un mare număr de preparate (file de șalău, saramură de crap, morun la grătar, somn pane) și de grătar.

„Continental” și-a câștigat un renume din oferirea micului dejun, de la care nu lipsesc cafeaua cu lapte, ceaiul, ochiurile, omletele, șunca presată și mușchiul afumat.

Seara, programul celor câteva ore petrecute la „Continental” este agrementat prin prezența sonoră a formației vocal-instrumentale „Sincop”, având-o ca solistă pe Dorina Varlam. Iată deci, suficiente argumente pentru a vă convinge să poposiți în timpul sejurului pe litoral la restaurantul „Continental” din Constanța.

Atlasul RSR („LITORAL” 1972)

 ?, .... România, „Litoral”, Constanța, 15 iunie - 15 septembrie 1972

În curând, în librăriile noastre va apărea Atlasul Republicii Socialiste România, lucrarea realizată pentru prima dată în țara noastră. Ea va fi tipărită sub îngrijirea Academiei RSR, prin Institutul de geografie. Lucrare fundamentală de mari proporții, atlasul își propune să ofere o prezentare unitară, complexă, a trăsăturilor geografice ale teritoriului românesc. Acest atlas este rodul muncii geografilor din Institutul de Geografie al Academiei, în colaborare cu geografi din centrele universitare ale țării, cercetători și specialiști ce lucrează în acest domeniu.

Prin tematica sa atlasul se adresează organelor centrale și locale ale administrației de stat, organismelor de planificare și sistematizare teritorială, instituțiilor de învățământ și publicului.

Prin elaborarea acestui atlas, geografia țării noastre se înscrie pe linia indicațiilor Uniunii Geografice Internaționale care prevede elaborarea de atlase naționale. Atlasul va cuprinde 70 de planșe, în care se includ 350 de hărți la diferite scări. Tipărirea planșelor făcându-se eșalonat între 1972-1976, difuzarea se va face pe măsura imprimării în fascicule anuale.

Pentru a vă asigura primirea atlasului, trebuie să completați un bon de comandă care va fi înaintat la librăria preferată, din orice localitate, împreună cu un avans de 200 lei. (Costul unui exemplar va fi de circa 800 lei.)

Teatrul Liric Constanța la „Pontica 72” (STRAHILEVICI 1972)

 Arcadie Strahilevici, ?, „Litoral”, Constanța, 15 iunie - 15 septembrie 1972

Colectiv artistic de prestigiu în ansamblul vieții culturale a Constanței, Teatrul Liric va fi prezent în cadrul marilor manifestări „Pontica 72” cu o serie de acțiuni proprii  despre care ne-a vorbit directorul instituției, C. Ghinea:

- În primul rând, trebuie amintit spectacolul combinat pe care îl vom prezenta în fața publicului spectator, format din baletul „Marinarul visător” (muzica - Laurențiu Profeta, libretul - Nicolae Itu) și actul V din opera „Ovidiu” de C. Nottara, acesta din urmă fiind o primă audiție realizată de regizorul Gheorghe Bărbulescu, conducerea muzicală aparținând dirijorului Silviu Panțiru.

- Avem informații că se lucrează intens la un spectacol de muzică de cor, în cadrul căruia principala contribuție aparține ansamblului coral al Teatrului Liric.

- Este vorba de un spectacol cu totul deosebit pentru că va cuprinde piese corale în primă audiție, fapt ce a impus o pregătire asiduă, desfășurată sub conducerea compozitorului și dirijorului Boris Cobasnian. Se vor cânta următoarele lucrări: „Mărăcinul” de Ion Dumitrescu, „Bate, vântule” de Dumitru Botez, „Dorul meu te cheamă” de Mircea Neagu și două lucrări scrise special pentru „Pontica 72”, „Peste mări și zări” de L. Profeta și „Vânt de dor” de B. Cobasnian.

Desigur, odată intrată în repertoriul nostru, aceste lucrări urmează a fi prezentate nu numai cu ocazia manifestărilor „Pontica 72”, ci chiar și mai târziu, după 5 noiembrie, când se va inaugura stagiunea 1972-1973 la Teatrul Liric. Tocmai de aceea intenționăm să pregătim cât mai bine participarea noastră l apropiatul eveniment cultural pe care îl va trăi județul Constanța, dorința noastră fiind de a corespunde tuturor exigențelor artistice ale publicului.

„Drama și teatrul religios în evul mediu” (SADOVEANU 1942)

Ion Marin Sadoveanu, Drama și teatrul religios în evul mediu, Editura Enciclopedică Română, București, 1972 (1942), 143 p.

5 George Banu, Prefață: Misterul medieval - un precursor neașteptat

31 Nota editorului

35 Drama și teatrul religios în evul mediu
37 Zarea
43 Trecutul și noile împrejurări
51 Începuturile
59 Dezvoltarea celulei dramatice
75 În drum spre marile mistere
93 Apele mari: misterele
110 Poeții
119 Teatrul
123 Locul
125 Scena
128 Costumele
129 Actorii

137 Bibliografie

139 Indice de autori, actori, regizori și lucrări anonime

Istoria Africii (JEFFERSON-MURPHY 1972)

 E. Jefferson-Murphy, Istoria civilizației africane, vol. 2, trad. C. Rudescu (orig. eng. 1972), Minerva/Biblioteca pentru toți 1088, București, 1981, 365 p.

Cuprins 

5 XI. Zimbabwe, Mwene Mutapa și Sudul

37 XII. Coasta și ținuturile interioare ale Africii de Est

83 XIII. Europa și Africa: contactele de pe coasă și comerțul cu sclavi

144 XIV. Explorare, exploatare și cucerire

215 XV. Înscăunarea stăpînirii coloniale

255 XVI. Reacția africană: naționalism și neatîrnare

315 Bibliografie (lucrări generale, antologii cu documente originale, origine și preistoria omului, Africa NE, Africa N, Africa V, Africa centrală, Africa S, Africa E, contacte europene și comerțul cu sclavi, naționalism și independență

325 Anexă (bibliografie recentă, cronologia independenței statelor africane)

„Cartea de față pornește de la premisa că istoria africanilor este o povestire emoționantă a stăruitoarelor strădanii - în mare parte izbutite - depuse de negrii africani pentru a-și făuri o civilizație a lor proprie, expresie a +mediului specific african.” (E. J.-M./coperta 4)

„Dintr-o perspectivă istorico-genetică J.-M. surprinde și interpretează evenimentele epocale ce jalonează ființarea în timp a comunităților, statelor și imperiilor, continuitatea și discontinuitatea lor pe planul vieții economico-sociale a meșteșugurilor, obiceiurilor și tradițiilor. Urmărind o sinteză a surselor variate de informații pe care le posedă, autorul depășește cadrul unei simple prezentări factologice și reușește să ofere interpretări, concluzii teoretice de o deosebită valoare cognitivă.” (Elena și Marin Voiculescu/coperta 4)

329 Indice