<
1880
- La 5 noiembrie se naște, la Pașcani, Mihail Ursaki, primul copil al avocatului Alexandru Sadoveanu, fiu de țăran din ținuturile Gorjului, cătorit cu Profira Ursaki, fiică de răzeși din satul Verșeni* din Moldova.
1880-1892
Sadoveanu își petrece copilăria la Pașcani și vara, la bunici, la Verșeni. La școala primară are învățător pe domnul Busuioc, prototipul Domnului Trandafir din schița cu același titlu**.
1891
Copilul Mihai Ursaki capătă numele Sadoveanu.
1892-1897
Sadoveanu urmează cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Fălticeni.
1895
Moare Profira Sadoveanu - mama scriitorului. Durerea încercată - va mărturisi în lucrarea sa de mai târziu,
Anii de ucenicie***: "Cînd a murit mama aveam șaisprezece ani, elev al gimnaziului din Fălticeni. A fost o lovitură așa de brutală, încât am simțit-o îndelung după aceea. Ea iubea în mine pe primogenitura ei și avea și bucuria asemănării mele cu ea."
1897
- Cu pseudonimul Mihai din Pașcani, Sadoveanu publică versuri și schița
Domnișoara M... din Fălticeni.
1897-1900
- Urmează cursurile Liceului Național din Iași, unde leagă mare prietenie cu N. N. Beldiceanu, Neculai Dunăreanu și alții.
1899-1900
- Cu pseudonimul M. Cobuz, Sadoveanu publică versuri și proză în revista "Pagini literare".
1900
- Sadoveanu pleacă la București și se înscrie la Facultatea de drept, rătăcește, însă, prin boema literară a capitalei.
1901
- Sadoveanu se stabilește la Fălticeni și se căsătorește cu Ecaterina Bâlu.
- Sadoveanu colaborează la "Revista Modernă" cu poezii, recenzii, traduceri, semnând: M. Sadoveanu - Cobuz, S. Prisăcaru, C. Săteanu, Ilie Pușcașu.
1902
- În iunie este încorporat.
-Colaborează la revista "Pagini literare".
1903
- Colaborează la revista "Sămănătorul". În toamnă va lucra chiar în redacție și va începe colaborarea cu revista "Luceafărul" din Sibiu.
1904
- Sadoveanu debutează editorial cu 4 volume:
Povestiri, romanul
Șoimii,
Dureri înăbușite și
Crîșma lui Moș Precu (nuvele), fiind remarcat de Nicolae Iorga, E. Lovinescu, Sextil Pușcariu.
1905
- Sadoveanu se întâlnește cu T. Maiorescu, care făcuse un raport elogios volumului de
Povestiri pentru a fi premiate de Academie.
- Sadoveanu publică volumele:
Floare ofilită (roman al tîrgului de provincie),
Mormîntul unui copil și
Amintirile căprarului Gheorghiță. Colaborează la "Convorbiri literare".
- În martie ia ființă la Iași revista "Vatra românească", la care Sadoveanu va deveni un colaborator statornic.
1907
- Au loc marile răscoale țărănești. După înăbușirea lor în sînge, Sadoveanu va fi numit se Spiru Haret inspector al cercurilor culturale sătești și al bibliotecilor populare.
- Împreună cu folcloristul Artur Gorovei scoate, la Fălticeni, o gazetă: "Răvașul poporului. Publică volumul
La noi în Viișoara.
1908
- Apar
Oameni și locuri,
O istorie de demult,
Duduia Margareta.
- Se constituie Societatea Scriitorilor Români și Sadoveanu e ales vicepreședinte.
1909
- Scoate revista "Cumpăna" împreună cu Șt. O. Iosif, Ilarie Chendi, D. Anghel.
- Apare
Cîntecul amintirii.
1910
- Sadoveanu este numit director al Teatrului Național din Iași, unde va rămîne pînă în 1919.
- Apar
Povestiri de seară, Genoveva de Brabant.
1911
Apare
Apa morților și în "Viața românească" piesa
De ziua mamei.
1912
- Apar
Un instigator, Bordeenii.
- În "Viața românească" începe să publice în foileton romanul istoric
Neamul Șoimăreștilor.
1913
- Sadoveanu, sublocotenent în rezervă, este încorporat și participă la războiul româno-bulgar****; din experiența războiului se vor ivi volumele
Priveliști dobrogene (1914) și
44 de zile în Bulgaria (1916).
1917
- Sadoveanu e director al ziarului de front "România", ce apărea la Iași. Adevăratul conducător al ziarului e O. Goga. Aici publică aproape toți scriitorii activi ai țării.
1918
- Sadoveanu se stabilește la Iași, în casa care a fost a lui M. Kogălniceanu.
1919
- Împreună cu G. Topârceanu, scoate la Iași, revista "Însemnări literare", care va pregăti reapariția "Vieții românești".
1921
- Începe să colaboreze la "Adevărul literar și artistic".
- Apare
Cocostîrcul albastru.
1923
- Sadoveanu e ales membru al Academiei Române. Cu acest prilej ține discursul de recepție despre
Poezia populară.
1924
- M. Sadoveanu scoate revista "Lumea - bazar săptămânal".
1925
- Apare volumul
Venea o moară pe Siret.
1926
- Apare
Țara de dincolo de negură.
1927
- În luna iunie va face o călătorie în Olanda, țară pe care în anul următor o va evoca într-o carte.
1928
- Apar
Demonul tinereții, Împărăția apelor, Olanda și capodopera
Hanu-Ancuței.
1929
- Vizitează Constantinopolul împreună cu Ionel Teodoreanu și Ștefana Velisar.
- Apare
Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă.
1930
- Apare romanul
Baltagul; autorul va fi sărbătorit cu prilejul semicentenarului nașterii sale.
1931
- Apar
Trenul fantomă și
Măria sa, Puiul pădurii.
1932
- Apar
Nunta domniței Ruxandra și
Uvar de M. Sadoveanu
1933
- Apar
Locul unde nu s-a întâmplat nimic și
Creanga de aur de Mihail Sadoveanu.
1934
- Apar
Nopți de Sînziene și
Viața lui Ștefan cel Mare de M. Sadoveanu.
1935
- Apare întîiul volum din trilogia sadoveniană
Frații Jderi,
Ucenicia lui Ionuț.
1936
- Apare
Izvorul alb, al doilea volum al trilogiei
Frații Jderi.
1937
- Politicienii de dreapta încep atacurile împotriva lui M. Sadoveanu, încercând să-i ardă opera în piața publică.
1938
- La 6 februarie, Universitatea din Iași îi acordă lui M. Sadoveanu titlul de Doctor Honoris Causa.
1939
- Apar scrierile
Valea frumoasei și
Ochi de urs.
1939
- Numărul 5 al revistei "Viața românească" este dedicat în întregime lui Mihail Sadoveanu.
1940
- Apar
Vechime și
Divanul persian.
1942
- Apare cel de-al treilea volum al trilogiei
Frații Jderi și anume
Oamenii Măriei Sale.
1943
- Apare volumul
Poveștile de la Bradul Strîmb.
1944
- Apare
Anii de ucenicie de M. Sadoveanu.
1945-1949
- Sadoveanu desfășoară o bogată activitate publicistică, colaborînd la "Veac nou", "Jurnal de dimineață", "România liberă", "Scînteia" etc.
- Văd lumina tiparului cărțile sale
Fantezii răsăritene (1946),
Caleidoscop (1946),
Păuna Mică (1948),
Mitrea Cocor (1949).
1950
- Împlinind vîrsta de 70 de ani, Sadoveanu e sărbătorit pe scară națională.
1951
- Apare
Nada florilor, o reluare a cărții
Împărăția apelor.
1952
- Apare romanul istoric
Nicoară Potcoavă, o reluare a primului său roman
Șoimii din 1904.
1955
- Lui Sadoveanu i se conferă titlul de Erou al Muncii Socialiste.
- Începe publicarea ediției de
Opere.
1956
- Se tipărește volumul
Omagiu lui Mihail Sadoveanu.
1960
- Are loc o strălucită omagiere a vîrstei de 80 de ani în toate revistele țării: "Viața românească", "Gazeta literară", "Contemporanul", "Luceafărul", "Steaua", "Utunk"*****.
1961
- Sadoveanu e distins cu Premiul Lenin pentru pace******.
- 19 octombrie. Moare M. Sadoveanu.
- Înmormîntarea are loc, cu funeralii naționale, la cimitirul Bellu în ziua de 21 octombrie. Pentru veșnicie a fost așezat lîngă Eminescu. Cu acest prilej, Geo Bogza scria: "... în toamna aceasta noi l-am dus la locul de veșnică odihnă pe Ștefan cel Mare al literaturii românești".
>
Sursa
Mihail Sadoveanu, Baltagul, ed. I. D. Bălan, editura Albatros / col. Lyceum - nr. 250, București, 1983, pp. XV - XXIV. (Tablou cronologic)
Note M. T.
* În județul Iași. (ro.wikipedia.org)
** Apărută în 1905, în revista "Albina" din București. (crispedia.ro)
*** Apărut în 1944.
**** Războiul româno-bulgar a fost o componentă a celui de-Al Doilea Război Balcanic, declanșat prin atacarea de către Bulgaria a Serbiei și Greciei, foștii săi aliați din Primul Război Balcanic (1912-1913). (www.historia.ro - Al Doilea Război Balcanic și iluzia succesului diplomatic și militar al României)
***** Revistă marxistă de limbă maghiară, care a apărut la Cluj în anii 1946-1989. (phantasma.lett.ubbcluj.ro - Tito în Utunk)
****** Cea mai înaltă distincție a URSS. A fost creată în 1930. (www.adevarul.ro/locale/slatina - 2015)